Cum se Aplică o Mască Cosmetică

CUM SE APLICĂ O MASCĂ COSMETICĂ


Pentru ca o mască cosmetică să-și atingă scopul este
necesar să îndeplinească o serie de condiții și anume :
- să formeze o pastă moale, fără grunji și fără miros
neplăcut ;
- să se întindă uniform pe piele ;
- să se usuce repede și să formeze pe piele un strat
aderent ;
- să poată fi ușor îndepărtată de pe obraz, fără să
producă durere ;
- să fie inofensivă ( să nu conțină substanțe vătămătoare ).
Pentru ca o mască să aibă un efect binefăcător, trebuie
ca ea să fie adecvată naturii tenului și să fie aplicată pe
un obraz perfect curat.
Curățirea se efectuează cu o cremă de demachiat sau cu
un lapte demachiant.
Demachierea este urmată de ștergerea obrazului cu un tampon
de vată înmuiat în infuzii de plante sau mai bine de o
pulverizare.
În cazul tenurilor mixte este necesar să se aplice două
feluri de măști :
pe porțiunile de ten gras, măști astringente, iar pe
porțiunile cu ten uscat, măști emoliente.
În cabinetele cosmetice, înainte de aplicarea măștii,obrazul
este expus unei băi de aburi.
Acest procedeu poate fi realizat și acasă ținînd seama
însă de faptul că baia de aburi este indicată tenurilor normale
și grase.
Dacă tenul este uscat și sensibil, băile de aburi vor fi făcute
la intervale mai mari.
Înainte de aplicarea măștii este bine ca părul să fie legat
cu o bentiță sau cu o basma.
Măștile cosmetice, calde sau reci, se aplică cu ahutorul
unei pensule atît pe față, cît și pe gît, evitîndu-se ochii, gura,
sprîncenele și nările.
Ele trebuie să fie aplicate într-un strat uniform și destul
de gros ca în imaginea de mai jos.

1. Aplicarea măștilor cosmetice. - 2. Aplicarea tampoanelor de vată pe pleoape

Masca de parafină nu se va aplica pe sprîncene, deoarece
la îndepărtarea ei putem smulge fire de păr.
Regiunea din jurul ochilor se unge cu o cremă grasă, iar
pe pleoape se pun tampoane de vată înmuiate în infuzii
decongestionante ( de albăstrele, de mușețel ) sau în
apă de roze ca în îmaginea de mai sus.
După aplicarea măștii vom sta culcate în penumbră, la
o temperatură convenabilă, într-o stare de relaxare.
Este bine să rămînem cu masca aproximativ 15 - 20 de
minute, după care o îndepărtăm cu ajutorul unei comprese
din tifon, înmuiată în apă călduță sau într-o infuzie de plante.
Momentul  cel mai potrivit pentru aplicarea unei măști
este seara înainte de culcare.
Dacă dorim ca pielea să absoarbă cît mai mult din
substanțele din mască, putem aplica peste aceasta o compresă
umezită cu infuzii de plante corespunzătoare tipului de ten.
În cabinetele de cosmetică, mărirea capacități de absorbție
se poate face prin menținerea obrazului acoperit de mască
într-o atmosferă de vapori ionizanți și ozonizați, care se
realizează cu ajutorul ozonizorului.
De asemenea, obrazul acoperit de mască mai poate fi expus
cîteva minute la acțiunea razelor ultraviolete produse de o
lampă de ultraviolete.
Electrodul facial al aparatului de înaltă frecvență poate fi și
el folosit în scopul măririi capacității de absorbție a pielii.
De îndată ce masca a fost îndepărtată, vom efectua o pulverizare
ușoară cu infuzii de plante sau apă minerală.
Pulverizarea se poate realiza foarte simplu cu un vaporizor.
Procedeele cosmetice care preced aplicarea unei măști sînt :
- demachiere, curățire ;
- baie de aburi pentru dilatarea porilor ( îndepărtarea punctelor
negre ) ;
- masaj ;
- aplicarea măștii.
Vasele în care se prepară măștile trebuie să fie destinate
numai acestui scop și pot fi emailate ( dar fără emailul
spart ) sau din porțelan ( de exemplu capsule din porțelan
sau mojare ).
În general, la prepararea măștilor nu se folosesc cantități
fixe, ele vor fi stabilite după fiecare caz în parte.
Fiecare persoană își va alege substanțele și cantitățile care
sînt urile.
Important este să se obțină o pastă care să poată fi aplicată
ușor cu ajutorul unei pensule.

Măștile Cosmetice

MĂȘTILE COSMETICE


1.Scopul măștilor cosmetice


Cosmetica modernă cunoaște în prezent multe și variate
tipuri de măști, datorită rezultatelor, care se obțin prin
aplicarea lor.
Folosite cu răbdare și adecvate tipului de ten, măștile
aduc pielii numeroase avantaje.
În urma aplicării lor, pielea apare netedă, curată, suplă
și întinerită.
Acestea constau din amestecuri speciale din diferite
substanțe, care aplicate pe piele și menținute un timp
mai îndelungat au asupra acesteia o acțiune emolientă,
hidratantă, calmantă, decongestionantă, sicativă,
tonifiantă, în funcție de compoziția amestecului folosit.
Ele stimulează circulația sanguină, regenerează țesuturile,
închid porii, atenuează ridurile.
Măștile cosmetice au fost folosite din cele mai îndepărtate
timpuri, cînd erau considerate ca avînd puteri miraculoase.
Romanii le numeau vultus domesticus, adică ,,fața de acasă”,
iar francezii le masque au mari. ,,masca pentru bărbat”.

1. Scopul măștilor cosmetice.

Măștile de curățire.
În general toate măștile au rol de curățire, acest rol
obținîndu-se prin adaos de substanțe care absorb
murdăria, excesul de subum, celulele moarte și prin
substanțele ușor abrazive, care odată cu îndepărtarea
măștii produc un efect ușor de frecare și deci de curățire.
Caolinul, bentonite, amidonul, oxidul de zinc, carbonatul
de magneziu pot fi folosite în acest scop.
Măștile nutritive sînt indicate pentru regenerarea epidermei
și atenuarea sau întîrzierea apariției ridurilor.
În aceste măști se înglobează gălbenuș de ou, cazeină,
cold-cremă cu vitamină.
De altfel, sub denumirea de mască se folosesc și diferite
creme grase cu vitamine.
În ultimii ani au apărut produse denumite ,,antirid”, care
se folosesc ca orice mască obișnuită menținîndu-se chiar
mai mult ( 6 - 8 ore ), deoarece aplicate pe piele formează
un strat foarte subțire, invizibil.
Acestea au la bază albumine extrase din serul bovinelor,
sau proteine din lapte de vacă ( lactalbumine, lactglobuline ).
Măștile calmante sînt indicate pentru tenurile care se
irită ușor.
De obicei, aceste măști conțin infuzii din plante cu efect
calmant, încorporate în caolin sau amidon.
De asemenea, mai pot conține caimac de lapte, suc de
morcov etc.
Măștile pentru închiderea porilor, astringente sînt
indicate pentru tenurile grase cu porii deschișii.
Ele conțin substanțe cu acțiune sicativă ; carbonat de
magneziu, carbonat de calciu, caolin și diferite sucuri de
fructe și infuzii din plante cu acțiune astrigentă.
Măștile hidratante sînt recomandate tenurilor uscate
și deshidratate.
Ele au rolul de a completa necesarul de apă al pielii.
De multe ori aceste măști sînt înlocuite prin simpla
aplicare de comprese cu infuzii din plante.
Măștile cu acțiune tonică sînt indicate tenurilor ofilite,
ridate înainte de vreme.
Ele conțin, de obicei, sucuri de fructe cu acțiune revitalizantă;
căpșuni, fragi, piersici, struguri albi.
Se mai pot adăuga și cantități foarte mici de camfor și
infuzie de mentă.
În general, măștile se aplică reci, cu excepția măștii de parafină
care se aplică caldă.
Parafina se poate folosi simplă sau amestecată cu alcool
cetilic sau stearic.
Acestea se topesc și se întind pe față, calde ; prin răcire
masca formează un strat impermeabil prin care transpirația
pielii nu se poate evapora.
Această transpirație contribuie la îndepărtarea murdăriei
și în același timp pielea se hidratează, efectele fiind uneori
spectaculare.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 7

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU 7


MASAJUL MANUAL


În cadrul masajului manual se diferențiază masajul
sedativ și stimulant, ca în imaginea de mai jos.
Masajul sedativ constă din :
- mîngîierea sau effleurajul , care activează circulația
venoasă, și influențează favorabil hrănirea mușchilor.
Se realizează printr-o mișcare continuă și uniformă,
palmele sau degetele alunecă pe suprafața pielii,
modelîndu-se perfect pe ea.
Pe cît posibil, mîna nu va pierde contactul cu pielea,
ca în imaginea de mai jos (a).
- fricționatul este indicat pentru a da suplețe țesuturilor
cicatrizante pentru rigidității articulare și pentru distrugerea
bridelor fibroase anormale.
Acționează în special contra aderențelor, cicatricelor, care
fixează țesuturile cutanate pe planurile profunde.
Amplitudinea lor este în funcție de elasticitatea pielii și
a țesuturilor celulare subcutanate.
Mîna rămîne fixată pe punctul de aplicare și nu se deplasează
pe suprafața pielii, dar în timpul cît comprimă țesutul se
execută mișcări circulare antrenînd cu ele  pielea, ca în
imaginea de mai jos (b).
- presiunea se folosește în durerile și contracțiile musculare.
Cu palmele sau cu degetele se comprimă regiunea de masat.
Contactul cu pielea trebuie să fie lent, la început cu o forță
mai mare, apoi staționară și la sfîrșit descrescîndă.
Mîinile se retrag ușor fără a brusca, ca în imaginea de mai
jos (c).

Masajul manual: a) mîngîierea, b) fricțiunea, c) presiunea, d) frămîntatul, e) tapotatul, f) vibrația.

Masajul stimulant are mișcări specifice : frămîntatul,
tapotatul, vibrația, tracțiunea, scuturatul.
Frămîntatul se folosește pentru a face țesuturile mai
flexibile și a stimula regiunile masate.
Se prinde țesutul între degetul mare și celelalte degete,
avîndu-se grijă de a apuca cît mai bine părțile mobile,
atunci cînd masăm mușchii, ca în imaginea de mai sus (d).
Tapotatul acționează asupra terminațiile nervoase
senzitive și asupra vitalității țesuturilor.
Mișcările sînt alternative și constau dintr-o serie de șocuri
de intensitate și rapiditatea variabilă.
Se execută cu pumnul închis, cu pulpa degetelor sau cu
marginea mîinilor dispre degetul mic, ca în imaginea de
mai sus (e).
Vibrația constă din mișcări penetrante, propagîndu-se în
tot organismul.
Se produc oscilații, printr-o trepidație a tuturor mușchilor
mîinii, antebrațului, brațului, umerilor.
Mîna rămîne în permanență pe piele, executînd în același
timp timp o presiune de mișcări oscilatorii de slabă amplitudine,
care nu trebuie să fie transversale, ci perpendiculare pe
suprafața tegumentelor, ca în imaginea de mai sus (f).
Tracțiunea este folosită pentru lungirea elementelor articulare
și periarticulare.
Acest masaj constă din mișcări de întindere, în scopul
obținerii unei mobilități mai mari a articulațiilor.
Pentru înviorarea musculaturii și pentru relaxare, se aplică
scuturatul, respectiv unele mișcări ritmice și scurte ale
anumitor părți ale corpului, în special ale membrelor
inferioare și superioare.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 6

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU 6


MASAJUL CORPORAL


Masajul este un procedeu complex de operații care constă
din mișcări exercitate în mod sistematic, cu mîna sau cu
aparate speciale, asupra diferitelor regiuni ale corpului.
El se practică preventiv și curativ cu scopul de a menține
vitalitatea mușchilor pielii și elasticitatea dermului.
Masajul a fost folosit din cele mai vechi timpuri de chinezi,
romani, egipteni, greci.
Cuvîntul masaj provine din limba arabă, în care ,,mass”
înseamnă a pipăi.
Avantajele unui masaj realizat la timp și corect :
- aduce un aflux sporit de sînge în țesuturi, îmbunătățind
astfel hrănirea acestora ;
- îndepărtează stratul de celule moarte de la suprafața pielii
și excesul de sebum din glandele sebacee, avînd astfel un
efect de curățire ;
- stimulează activitatea glandelor sebacee, ceea ce contribuie
la refacerea ,,mantalei acide” a pielii ;
- înviorează tonusul mușchilor, pielea menținîndu-și
elasticitatea, și totodată se împiedică formarea depozitelor de
grăsime și țesuturile de sub piele ;
- influențează favorabil sistemului nervos, relaxînd și calmînd
întregul organism.
Masajul corporal poate fi parțial sau general.

Direcția mișcărilor la efectuarea masajului corporal

Masajul parțial se efectuează cînd se urmărește combaterea
oboselii unor anumite regiuni sau pentru a tonifica anumiți
mușchi care au fost lăsați prea mult timp în repaus.
Masajul general este indicat în toate împrejurările, afară
de cazuri speciale ca: stare febrilă, boli vasculare, boli de piele,
răni, varice, tuberculoză pulmonară acută, hipertiroidie,
sarcină etc.
Masajul cuprinde o serie de mișcări specifice ca : mîngîierea,
fricțiunea, presiunea etc.
Mișcarea generală a masajului trebuie să fie centripetă, adică
în sensul circulației de la extremități spre inimă.
Mușchii vor fi masați în sensul fibrelor și ligamentelor,
urmărindu-se direcția tendoanelor. ( vezi imaginea de mai sus ).

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 5

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMOCILIU


5. IGIENA DE ZI CU ZI.

a) Băile, un mijloc de curățire a pielii
b) Băile de aburi
c) Băile spumoase
d) Băile de sănătate

Un german din secolul al XIX-lea, pe nume Kneipp, a
preconizat ca remediu contra tuturor neplăcerilor apa,
considerată de el un leac universal.
Această ,,cură Kneipp” este încă astăzi practicată în
unele locuri din Elveția și Germania.
Igiena de zi cu zi începe prin curățirea pielii, prin dușuri
sau băi zilnice care ajută nu numai la păstrarea unei
epiderme în stare de perfectă sănătate dar și a unei bune
dispoziții generale.

a) Băile, un mijloc de curățire a pielii

Băile sînt indicate a fi efectuate de 2 - 3 ori pe săptămînă.
Vara sînt indicate dușurile zilnice.
În alegerea săpunului, vom avea în vedere natura pielii
corpului și sensibilitatea ei.
Pentru pielea uscată sau ușor iritată sînt recomandate săpunurile
conținînd substanțe grase, de exemplu cu lanolină.
Pentru pielea normală și sănătoasă, se pot folosi săpunurile
de toaletă obișnuite.
Pentru baie sînt folosi anumite produse în compoziția cărora
intră extracte de plante, unele săruri acide și alcaline, uleiuri
eterice, detergenți, emulgatori, parfumuri etc.
Acțiunea acestor produse este de a îmbunătăți calitatea apei
se spălare ( cînd este prea dură ) și de a stimula funcțiile
pielii prin acțiunea lor astringentă, tonică, înviorătoare.
Peria moale sau o mănușă specială sînt recomandate pentru
periatul uscat, înainte de a face dușul ( vezi imaginea de mai jos ).
Factorul important al unei băi îl constituie temperatura apei.
Băile prea calde, pe care le fac unele persoane în scopul de a
slăbi, sînt periculoase, obosesc inima, slăbesc organismul.
Temperatura indicată este de 37 de grade, iar durata lor de
10 - 20 de minute.
Se recomandă ca intrarea în baie să nu se facă brusc, mai
ales dacă apa este caldă.
După baie pielea va fi fricționată cu un șervet uscat ceea ce
stimulează circulația sanguină, ( ca în imaginea de mai jos ).
După această operație se poate aplica, pe tot corpul sau numai
pe acele zone care prezintă o tendință mai mare de uscare, o
cremă sau o emulsie hidratantă.

Periatul uscat al corpului - Fricționarea pielii după baie.

Dușul de seară, ca și baia au efecte calmante după cum
dimineața dușul călduț, urmat pe cît posibil de un duș
mai rece înviorează corpul.
Dușul sau baia nu trebuie făcute imediat după masă,
fiind necesar să treacă cîteva ore ( 2 - 3 ore ), în special
după masa principală.
Pentru calmarea tensiunii nervoase, se recomandă să
lăsăm să curgă apă călduță, timp de cîteva minute, de-a
lungul coloanei vertebrale, apoi pe ceafă.
În apa de baie pentru înmuierea pielii se pot adăuga tărîțe
de grîu ( într-un săculeț de tifon ), flori de mușețel pentru
proprietățile lor dezinfectante și antiinflamatoare, iar pentru
acțiunea tonifiantă - sunătoare, levănțică, mentă, salvie, etc.
Din aceste plante se prepară o infuzie ( 1 - 2 litri ) care se
strecoară și se adaugă în apa de baie.
Industria cosmetică prepară numeroase produse pentru baie
care au rolul de a deduriza apa prea calcaroasă, de a mări
capacitatea de curățire a apei, a stimula funcțiile pielii, înmuia
pielea, relaxa otganismul și parfuma apa.
Indicăm cîteva din aceste produse:
- Spumante pentru baie: ,,Bob”, ,,Farmec”, ,,Pell-amar”, ,,Pellox”.
- Uleiuri de baie: ,,Bob”, ,,Farmec”, ,,Favorit”.
- Tablete pentru baie: ,,Esență de brad”.

Băile de aburi, datorită transpirației abundente pe care
o provoacă, ajută la eliminarea toxinelor din organism.
După baia de aburi, se vor efectua dușuri - nu prea reci
- în vederea călirii organismului.
Baia de aburi nu poate fi efectuată în orice perioadă, fiind
necesar avizul medicului.
În unele afecțiuni ele sînt chiar contraindicate.
Băile spumoase sînt folosite atît pentru curățirea pielii,
cît și pentru relaxarea organismului.
În spuma din baie se stă în repaus timp de 10 minute,
după care se masează bine corpul, apoi se clătește cu
apă obișnuită.

Băile de sănătate

Dacă sînteți nervoase agățați de robinetul de apă fierbinte
un săculeț de tifon conținînd doi pumni de floare de tei,
lăsați să curgă apa, așteptați să se răcească pînă la 37 grade,
apoi intrați în apă.
Teiul îl puteți înlocui cu tărățe ( 500 g ) sau cu 200 g amidon
de porumb.
Dacă sînteți obosite, o baie de alge este foarte recomandată.
Are efect tonic, relaxant și dezintoxicant.
Catifelează pielea și ameliorează circulația perifică.
Dacă doriți să slăbiți dizolvați în apa în care faceți baie 1 kg
de sare marină, faceți apoi un duș cald, vă înfășurați bine
într-un prosop de baie, vă întindeți în pat bine acoperită și
rămîneți o jumătate de oră, în care timp veți transpira din
abundență.
Faceți apoi un dus călduț.
Se mai pot folosi mușețelul pentru acțiunea sa antiinflamatoare
și dezinfectantă, salvia, coada șoricelului, izma, levănica, arnica,
malva - ca atare sau în amestec, sub formă de infuzie concentrată,
care se toarnă în cadă ( pentru acțiunea reconfortantă ).
Sînt recomandate, de asemenea, băile cu coajă de stejar sau ace de
conifere, cînd pielea este iritată.
Băile cu esență de brad au afect calmante și stimulative.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 4

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU 4


b) Tonificarea, Hrănirea și Protejarea


1. Tonificarea


Ele sunt necesare, chiar în cazul unui ten uscat,
deoarece stimulează funcțiile biologice ale pielii
și activează circulația sîngelui, avînd totodată și
o acțiune tonică asupra mușchilor.
Unii specialiști indică aplicarea cremei nutritive
și apoi frecarea ușoară cu loțiune tonică, deoarece
consideră că în general loțiunile fiind ușor astrigente
închid porii, fapt care conduce la absorbția dificilă
a cremei.


2. Hrănirea

După curățirea și ștergerea obrazului cu o loțiune tonică,
vom aplica în fiecare seara o cremă nutritivă ( de noapte ).
Crema se întinde pe obraz cu mișcări ușoare atît pe față,
cît și pe gît.
Odată cu întinderea cremei vom efectua și un ușor masaj,
ca în imaginea de mai jos.

Loționarea Obrazului cu o loțiune Tonică - Hrănirea tenului cu o cremă nutritivă

Folosirea unei creme de bună calitate, inofensivă și
potrivită tenului pe care se aplică, întîrzie formarea
ridurilor, păstrează tinerețea și frăgezimea pielii.
Folosirea cremelor este indicată în general pentru
toate categoriile de piele și în mod special pentru
tenurile uscate, deoarece ele înlocuiesc lipsa secreției
naturale de grăsime a pielii.
În cazul unui ten uscat, crema se păstrează și în
cursul nopții, în timp ce pentru un ten gras nu se
recomandă aplicarea de cremă seara, după curățirea
obrazului.
Indiferent de natura tenului, porțiunea din jurul ochilor,
care prezintă o sensibilitate deosebită, va fi unsă cu
cremă grasă, hrănitoare și va rămîne astfel și în cursul
nopții.
Pentru a evita formarea ridurilor în această regiune, este
bine să aplicăm o asemenea cremă, imediat ce ne-am
întors de la lucru.
Din punct de vedere cosmetic hrănirea pielii se realizează
prin:
- activarea circulației sanguine și limfatice, care conduce
la un afux sporit de sînge și limfă și aduce substanțele
nutritive necesare metabolismului celular: acest lucru se
realizează prin diferite mijloace mecanice și fizice ( masaj
manual sau cu ajutorul diferitelor aparate ) ;
- absorbția cutanată propriu-zisă, adică pătrunderea în
straturile profunde ale pielii a componentelor din cremele
cosmetice.


3. Protejarea

A patra operație din ansamblul îngrijirii tenului este
protejarea lui.
De obicei, cremele protectoare se aplică dimineața
după curățirea și ștergerea obrazului cu loțiune.
Aplicarea unui strat fin de pudră este recomandată
în special în cazul tenului gras, datorită calităților
sale absorbante și protectoare, dar și în cazul tenului
uscat, dacă înainte de pudrare se aplică o cremă
grasă sau o cold-cremă.
Acestea se folosesc înainte de fardare.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 3

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU


3. OPERAȚIUNI IMPORTANTE PENTRU IGIENA ZILNICĂ A TENULUI


a) DEMACHIEREA


Curățirea tenului este o operațiune de mare importanță
pentru întreținerea corectă a obrazului.
Demachierea se execută în fiecare seară și dimineață,
iar în timpul zilei ori de cîte ori se aplică un nou fard.
Indiferent de ora la care ne culcăm seara, sau de oboseala
pe care o resimțim, este necesar să înlăturăm de pe obraz
fardul, impuritățile depuse în timpul zile și produsele de
secreție care rămîn pe piele și se descompun.
Pielea perfectă curățată poate respira în voie, condiție
indispensabilă pentru vitalitatea, prospețimea și suplețea ei.
Multe persoane nu respectă această regulă sub pretextul că n-ar
avea timp, scuză neîntemeiată, deoarece pentru curățarea
obrazului sînt necesare cîteva minute.
Curățirea prealabilă a tenului este o condiție esențială și
pentru reușita diverselor tratamente aplicate obrazului ca:
măști cosmetice, masaje, băi de aburi, creme etc.
Demachiantul pe care îl vom utiliza pentru curățire, ca
și în cazul cremelor, trebuie stabilit în funcție de natura tenului.
Aceste preparate nu trebuie să pătrundă în piele, ci numai să
dizolve și să antreneze resturile de fard, secrețiile pielii, praful,
fumul etc.
Este bine să știm că demachierea se execută cu un lapte demachiant
sau cu o cremă demachiantă și numai în cazul tenurilor grase
seboreice se pot folosi loțiuni ,,detergente”, cu mare capacitate de curățire.
Dacă avem un ten gras și suportăm, putem folosi apa și săpunul.
În această situație, ca și în cazul celorlalte tipuri de piele, apa
nu trebuie să fie calcaroasă, apa de ploaie fiind cea mai indicată;
ea trebuie păstrată la temperatura camerei.
Echilibrul acid al pielii nu trebuie schimbat prin folosirea unui
săpun necorespunzător.
Foarte important este să nu se facă economie la produsele pentru
demachiere.
Ele se vor aplica pe față chiar de 2 - 3 ori, pînă ce tamponul de
vată rămîne curat.
Cum ne demachiem?
Un amănunt foarte important este să ne demachiem numai după
ce ne-am spălat bine mîinile și ne-am strîns părul cu o bentiță.
Este bine să se înceapă cu demachierea buzelor, dacă acestea au
fost fardate, cu un tampon de vată înmuiat în lapte demachiant,
prin mișcări circulare ( ca în imaginea de mai jos ).
Urmează apoi ochii, care dacă sînt machiați puternic se demachiază
cu o cremă cu multă vaselină.
Tamponul de vată cu care ne ștergem este bine să fie umezit cu apă,
îndepărtînd mai întîi rimelul de pe gene și apoi cu alte tampoane de
vată vom șterge ușor prin mișcări circulare pleoapele.

Demachierea buzelor, ochilor, a feței și a gîtului.

Pentru o curățire cît mai profundă, crema sau laptele
demachiant se întinde uniform pe față și gît prin mișcări
ușoare de jos în sus pe obraz și prin mișcăări de du-te-vino
pe gît. ( vezi imaginea de mai sus ).
Se efectuează un ușor masaj pentru a permite încorporarea
murdăriei în cremă și se așteaptă cîteva minute, după care
îndepărtăm demachiantul cu un tampon de vată înmuiat într-o
soluție florală.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 2

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU


2. VAPORIZAREA


Prin expunerea tenului la acțiunea vaporilor de apă
( aburi ) se urmărește :
- înmuierea stratului cornos al pielii, astfel încît celulele
moarte să poată fi îndepărtate cu ușurință ;
- antrenarea tuturor resturilor de murdărie și de sebum de
la suprafața pielii, odată cu transpirația ;
- activitatea circulației sanguine ;
- dilatarea porilor în vederea ușurării extragerii comedoanelor ;
- hidratarea pielii.
Baia de aburi se recomandă să fie efectuată o dată la două
săptămîni în cazul unui ten gras sau la o lună în cazul tenului
uscat, fiind contraindicată în cazul tenurilor atinse de cuperoză.
Ca operațiuni prealabile este necesar strîngerea părului cu o
bentiță, curățirea obrazului cu un lapte demachiant sau cu o
cremă cremă demachiantă, în funcție de natura tenului respectiv,
și ungerea pielii din jurul ochilor cu o cremă grasă, deoarece
aburul fiebinte poate dăuna pielii din această zonă care este
foarte sensibilă exact ca în imaginea de mai jos.

1. Strîngerea părului cu o bentiță - 2. Ochelari de pînză

Persoanele ai căror ochi se irită cu ușurință își vor confecționa
din pînză o pereche de ochelari.
În acest scop se croiesc două bucăți de formă ovală, care se prind
apoi cu un șnur subțire, astfel încît să fie acoperiți numai ochii
și cît mai puțin restu feței.
După aceste pregătiri, obrazul va fi expus deasupra unui vas
cu apă fierbinte, acoperind capul cu un prosop, ca în cazul unei
inhalații.
Aburul nu trebuie să fie prea fierbinte pentru a nu produce iritații,
iar distanța față de vas va fi reglată astfel încît obrazul și gîtul
să fie învelite în aburi.

1. Baia de aburi - 2. Compresă din pînză

Timpul de expunere poate fi cuprins între 5 și 10 minute,
în funcție de natura tenului; după ce încep să curgă pe
față picături de apă, se șterge obrazul cu tifon.
În vasul cu apă fierbinte se vor pune diferite plante în
funcție de scopul pe care îl urmărim.
Teiul și mușețelul au acțiune decongestive, albăstrelele
calmează ochii; pentru tenul gras putem adăuga frunze de
hamamelis, pentru tenul uscat nalbă, soc etc.
În cabinetele de cosmetică există aparate speciale de vapori
de apă.
Compresele prezintă avantajul că pot fi aplicate cu ușurință
și pot fi confecționate din pînză sau tifon ( mai multe straturi ),
decupînd goluri în dreptul ochilor, nasului și gurii, exact ca
în imaginea de mai jos.

Compresă din pînză

Compresele se înmoaie în infuzie de mușețel, tei, sunătoare,
pătlagină și se mențin pe față aproximativ 15 - 20 de
minute, după care obrazul se va unge cu o cremă hrănitoare.
Din rădăcină de nalbă se prepară un macerat care se poate
aplica sub formă de comprese, avînd acțiune emolientă și
descongestionantă.
Sînt indicate mai ales tenurilor deshidratate și congestionate.
Tenurile grase pot beneficia, de asemenea, de aplicarea
de comprese.
Astfel, în cazul tenurilor seboreice se recomandă comprese
cu infuzii de cimbrișor sau de salvie, iar în cazul tenurilor
acneice comprese cu infuzie de brusture.
Uleiurile vegetale, în special cel de măsline și de germeni de
porumb, pot fi aplicate sub formă de comprese calde, pentru
îngrijirea tenului uscat cu tendință de descuamare.
Prepararea simplă și aplicarea rapidă a unei comprese face ca
aceasta să poată fi folosită de orice femeie, oricît de ocupată ar fi.

Operațiuni Și Tehnici - La Domiciliu 1

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU


1. FOLOSIREA APEI ÎN COSMETICĂ


Unul din agenți cosmetici naturali este și apa, folosită
din toate timpurile, fie că este vorba de spălarea obișnuită,
de băi, comprese, fie chiar de preparate cosmetice, în care
are rolul preponderent.
În legătură cu folosirea  apei pentru hidroterapia pielii se
ridică următoarea problemă: care este temperatura cea mai
indicată a apei pentru spălarea obrazului?
Apa caldă dizolvă mai bine celulele moarte decît apa rece,
deoarece le umflă și le antrenează.
Acest lucru nu înseamnă însă să folosim o apă cît mai
fierbinte, întrucît aceasta ar avea o acțiune de degresare
prea mare a moleșirea țesuturilor, dilatarea porilor și
ofilirea pielii.
Provocînd vasodilatație, slăbește pereții vasculari, iar obrazul
și nasul capătă o roșeață specifică.
De menționat că apa prea caldă este dăunătoare mai ales
persoanelor suferinde de tulburări circulatorii, cardiace.
Temperatura cea mai potrivită a apei pentru spălat este cea
de la temperatura camerei.
La această temperatură are o acțiune moderată și intensifică
circulația sanguină.
S-ar pune întrebarea, de ce totuși folosim uneori comprese
cu apă fierbinte, chiar la indicația specialiștilor?
Dacă acestea sînt o necesitate terapeutică, se recomandă ca
la sfîrșitul tratamentului să se aplice o compresă rece; în
acest mod vom realiza chiar o mai bună hrănire a pielii, căci
vasodilatația vaselor este urmată de o vasoconstricție.
În ceea ce privește apa rece, ea tonifică pielea, dar abuzul
determină o vasoconstricție, care, chiar dacă e trecătoare,
cu timpul poate duce la ofilirea pielii, prin micșorarea
posibilităților ei de hrănire.
În special persoanele cu ten uscat, abuzînd de apă rece riscă
o accentuare a uscăciunii pielii.

Mierea, Unele Formule și Produsele Cosmetice pe Bază de Miere Preparate ,,Apicola”

MIEREA, UNELE FORMULE ȘI PRODUSELE COSMETICE PE BAZĂ DE MIERE PREPARATE DE ,,APICOLA”



Mierea constituie un element natural conținînd 20% apă,
70 - 80% un amestec de glucoză, fructoză, foarte puțină
zaharoză și cantități mici de protide.
Conține cantități importante din toate vitaminele solubile
în apă, acizi organici, esențe parfumate de flori, unele substanțe
minerale ca: fier, mangan, cupru, siliciu, calciu, potasiu, aluminiu,
magneziu etc.
Datorită acestei compoziții, calitățile nutritive ale mierii sînt
apreciate ca foarte valoroase, cercetările oamenilor de știință
arătînd că 100 g miere conțin 335 calorii; echivalentul sub raport
caloric cu alte produse ar fi: 3,7 litri de lapte; 340 g unt, 1,480 kg
pîine; 5,6 portocale etc.
Este o sursă excelentă de energie, fiind un produse hipercaloric
care se digeră și se absoarbe repede.
Are proprietăți bactericide, distrugînd numeroase bacterii patogene
pentru om, și acțiune laxativă cînd este ingerată pe stomacul gol.
Faptul că cercetările științifice au dovedit-o ca un produs terapeutic,
foarte util în diferite afecțiuni, a determinat organizarea în țara
noastră a unor clinici speciale de apiterapie.
Datorită conținutului ei, mierea este folosită în amestec cu alte
substanțe la prepararea unor produse cosmetice și anume:
- pentru tenul deshidratat, uscat, ușor iritabil, sensibil la agenții
atmosferici sau la variațiile de temperatură, cremele ( cu miere )
,,Floramin” și ,,Apidermin” ( cu lăptișor de matcă ) pot fi aplicate
pentru hrănirea pielii atît seara cît și în cursul zilei, avînd grijă ca
după o jumătate de oră de la aplicare să fie îndepărtat excesul de
cremă cu un șervețel de hîrtie.
Se aplică masînd ușor epiderma cu vîrful degetelor.
Pentru curățirea tenului, dimineața și seara poate fi folosit
demachiantul cu miere ,,Floramin”;
- pentru tenul iritat, cu pete roșii sau cu tendința de congestionare
se recomandă crema cu extract de propolis ,,Floral”, cremă cu
efecte regeneratoare asupra pielii, care are și o acțiune calmantă
asupra tenurilor obosite sau congestionate ;
- pentru tenul ușor ridat, care se descuamează, fiind lipsit de
elasticitate și luminozitate, se indică emulsia ,,Antirid”, avînd
compoziția ei lăptișor de matcă - un concentrat biologic puternic.
Eficiența produselor apicole cu acțiune revitalizantă și regeneratoare
este pe deplin relevată de știința cosmetică mădernă.
De menționat că mierea este indicată în special pentru tenul uscat, devitalizat.
Lăptișorul de matcă are proprietăți deosebite în regenerarea celulelor.
Aminoacizii care intră în compoziția sa au un rol important și în
procesele de întinerire.
În comerț se află sub formă de fiole, conținînd 0,1 g lăptișor de matcă
liofilizat sau sub formă de tablete energovital.
Tratamentul cu acest produs are avantajul că echilibrează funcțiile
epidermei, atît în cazul tenului uscat cît și al celui gras.
Numărul produselor apicole avînd proprietăți terapeutice crește continuu,
oamenii de știință, cercetătorii în acest domeniu, creînd mereu noi produse
pentru îngrijirea igieno-cosmetică.

Indicăm cîteva formule conținînd miere sau derivate din miere:
- Pentru tenul deshidrata și ofilit: miere de tei 5 g, lapte fiert 20 ml,
tărîțe de grîu 5 g ( mască ).
- Pentru tenul acneic: miere 10 g, sulf PP 10 g ( mască ).
- Pentru tenul gras, seboreic, cu porii dilatați: tinctură de propolis 10 ml,
miere 10 g, infuzie de pătlagină 10%, 50 ml ( comprese ).
- Pentru tenul uscat: miere 50 g, infuzie de gălbenele 5% ( comprese ).
- Pentru tenurile sensibile, ușor iritabile : tinctură de propolis 20 ml,
infuzie din plante 5%, folosind un amestec în părți egale din: coada
șoricelului, mușețel, talpa gîștii, flori de soc ( comprese ).
- Pentru hrănirea și catifelarea pielii: lăptișor de matcă 1 fiolă, miere
de albine 1 linguriță, pulpă de dovleac ( dată prin răzătoare ) 1 lingură
( mască ).
- Pentru tenurile veștejite și îmbătrînite: miere și polen cîe 10 g.
Decoct de vîsc 10% - fiert timp de 20 de minute, după care se strecoară
și se amestecă cu mierea și polenul ( comprese ).
- Contra acneei: tinctură propolis 10 picături, lapte 50 ml, drojdie de
bere 5 g.
Cu amestecul respectiv se tamponează porțiunile cu coșuri.
- Pentru toate tipurile de ten: sfeclă roșie dată prin răzătoare 50 g,
miere 50 g, lăptișor de matcă 2 tablete dizolvate în puțină apă ( mască ).
- Pentru tenurile cuperozice: suc de cartofi 50 ml, miere 50 g, tinctură
de propolis 10 picături ( comprese ).

Substanțe Folosite la Prepararea Măștilor Cosmetice

SUBSTANȚE FOLOSITE LA PREPARAREA MĂȘTILOR COSMETICE



Substanțele folosite la prepararea măștilor sînt numeroase
și se aleg în funcție de natura tenului.
Dintre acestea, cele mai cunoscute sînt: oul, uleiurile vegetale,
parafina, cazeina, diferite, substanțe minerale ( caolin, carbon
de calciu, carbont de magneziu, oxid de zinc etc. ), drojdia de
bere, caimacul de lapte, diferite substanțe medicamentoase ca
mentol, camfor, sulf, acid salicilic, alaun etc.,
infuzii din plante, extracte din nămoluri, sucuri de fructe, tărățe
de grîu, făină de grîu, amidon, miere.
Oul poate fi folosit întreg sau separat - albușul și gălbenușul.
Albușul se recomandă pentru tenuri grase.
La el se poate adăuga o jumătate de linguriță de zeamă de lămîie
sau puțin alaun.
Pentru tenurile uscate se recomandă gălbenușul de ou care se
freacă cu o linguriță de ulei vegetal, pînă la consistența unei
maioneze.
După caz se mai pot adăuga sucuri de fructe, zeamă de lămîie etc.
Persoanele care nu suportă săpunul, mai ales acelea cu ten uscat,
pot folosi seara la spălarea obrazului, gălbenuș de ou în loc de săpun.
Aceasta poate fi întrebuințat cîteva zile la rînd, dacă este ținut
la rece.

Uleiurile vegetale sînt foarte indicate pentru tenurile uscate.
Se pot folosi: uleiul de floarea soarelui, uleiul de măsline, uleiul
de germeni de porumb, uleiul de migdale dulci.
Măștile cosmetice cu ulei se aplică sub formă de comprese; uleiul
trebuie să fie călduț pentru a înmuia stratul cornos al epidermei,
precum și pentru a ușura îndepărtarea diferitelor impurități
de pe față.
Uleiurile mai pot fi aplicate sub formă de pastă, preparată
cu tărîțe, amidon, mălai etc.

Caimacul de lapte și smîntînă au acțiune emolientă și
sînt indicate pentru tenurile uscate.
Ele trebuie să fie foarte proaspete.

Cazeina, folosită în măști, are acțiune emolientă și calmantă.
Se obține din lapte de vacă.

Parafina, aplicată pe piele în stare topită, formează prin
răcire un strat izolator care nu lasă să se evapore sudoarea
eliminată din abundență din cauza temperaturii ridicate a
parafinei.
În cazul pielii uscate, caracterizată printr-o transpirație
insuficientă, acest efect este foarte util.
Aplicarea unui strat de cremă sub masca de parafină
ușurează pătrunderea cremei în piele, avînd astfel un efect
emolient.
Față de alte substanțele, parafina are avantajul că poate fi
aplicată pe obraz la o temperatură ridicată, aproximativ
50 - 60 de grade.
În mod obișnuit această temperatură nu poate fi suportată
în cazul apei sau al uleiului.

Sucurile de legume și fructe, proaspăt preparate, sînt folosite
frecvent la prepararea măștilor și se aleg în funcție de
natura tenului.

Infuziile din plante se folosesc ca atare sub formă de comprese,
sub formă de pulverizații sau amestecate cu alte substanțe pînă
la consistența unei paste.

Nămolul dă rezultate excelente în cazul tenurilor grase, cu
condiția să fie sterilizat.

Caolinul este folosit mult la prepararea măștilor.
Are acțiune absorbantă, ușor sicativă și emolientă.
Se poate folosi pentru toate tipurile de tenuri.

Acidul acetic are acțiune astringentă.
Acidul tartric este astringent și micșorează transpirația
exagerată.
Acidul citric este antiseptic, astrigent, antipruriginos
și ușor decolorant.
Acidul boric este ușor antiseptic și antiinflamator.
Acidul salicilic este antiseptic, se folosește în concentrație
de 1 - 2%, deoarece provoacă descuamări ale pielii.

Alaunul este indicat în cazul tenurilor cu porii distilați.

Ihtiolul în soluție 2% este indicat în cazul tenurilor
seboreice, acneice.

Tinctura de benzoe este astrigentă, decolorantă și calmantă.

Indicațiile Medicale și Igieno-Cosmetice în Care Sînt Folosite Plante, Legume și Fructe

INDICAȚIILE MEDICALE ȘI IGIENO-COSMETICE ÎN CARE SÎNT FOLOSITE PLANTELE; LEGUMELE ȘI FRUCTELE



Abcese - cerențel, coada șoricelului, mușețel, salvie,
sulfină, urzică.

Acnee - brusture, cicoare, fasole, frasin, gălbenele,
hamei, levănțică, măr.

Aftoză bucală - salvie, sulfină.

Antiinflamator - ciuboțica cucului, coada șoricelului, frasin,
fenicul, sulfină.

Antiseptic - ciuboțica cucului, crețișoare, mușețel.

Arsuri - coada șoricelului, frasin, gălbenele, mușețel,
plop, stejar, schinel, sunătoare, tătăneasă.

Bătături - urechelniță.

Căderea părului - nemțoaică, mesteacăn, strașnic, urzică.

Cearcăne - tei, trandafir.

Celulită - barba caprei, iederă, crețușcă, viță de vie.

Contuzii - ciuboțica cucului.

Cuperoză - levănțică, nalbă, nufăr alb, rosmarin.

Degerături - gălbenele, schinel, țelină, varză, cozi de cireșe.

Diuretic - cozi de cireșe.

Eczeme în general - iarbă mare, mușețel, migdal, măr
coada șoricelului, gălbenele, mușețel, nuc, săpunăriță.

Eczeme uscate - brusture.

Flictene - mușețel soc.

Furunculoză - brusture, cicoare, in, nalbă, nuc, săpunăriță,
soc, trei frați pătați.

Gingivite - coada racului, cerențel, mușețel, salvie, sulfină,
stejar, talpa găștei.

Hidratarea pielii - asmățuiul

Hiperhidroză - nuc, stejar

Mîini care se înroșesc - țelină, cartofi.

Mătreață - brusture, ceapă, nemțoaică, salvie, stejar.

Negi - rostopască.

Obezitate - osul iepurelui, păpădie, soc, urzică.

Ochi obosiți - viță de vie.

Pătul uscat - urzică.

Pete pe mîini și față - ghiocel, mesteacăn alb, păpădie.

Picioare umflate - nuc.

Pielite - cireși, merișor, plop.

Pistrui - ghiocel, fragi.

Plăgi - arnică, cimbru, frasin, gălbenele, iarbă mare,
pelin, plop, salcie, salvie, săpunăriță, sunătoare.

Pleoape ridate - albăstrele.

Seboree - brusture, cimbru, hamei, salcie, stejar, urzică.

Sudorific - lumînărică.

Ten gras - caise, gutui, mere, piersici, stejar, mure, nuc,
crin, rosmarin, cimbru, sunătoare, mărar, salvie, castraveți.

Ten uscat și ofilit - arnică, cartof, castraveți, căpșuni, ciulin,
coada șoricelului, gălbenele, gutui, mentă, morcov, nalbă mare,
pepene galben, struguri.

Ten congestionat - cimbrișor, coada șoricelului, podbal, soc.

Ten seboreic - castane, scaieții.

Urticarie - cătină albă, mentă, trei frați pătați.

Varice și ulcere varicoase - turtița mare, urechelniță.

Tehnici Folosite Pentru Obinerea Preparatelor din Plante, Legume și Fructe

TEHNICI FOLOSITE PENTRU OBȚINEREA DIN PLANTE, LEGUME ȘI FRUCTE



În cadrul prezentării produselor naturale - plante, legume,
fructe s-au făcut precizări asupra formelor de utilizare a
materialelor respective ca: macerații, infuzii, decoct etc.
Prezentăm deci schematic modul cum se realizează
obținerea extraselor vegetale respective, la domiciliu.

Maceratul se obține la rece:
- plantele, fructele sau legumele se taie în bucăți mici
sau sînt răzuite;
- se adaugă lichidul prescris;
- se lasă în contact cîteva ore sau zile;
- se filtrează prin tifon dublu și se stoarce conținutul.

Infuzia se obține la cald:
- plantele, fructele sau legumele se spală bine, se taie mărunt
și se pun într-un vas acoperit cu capac;
- se toarnă apă clocotită peste materialul vegetal;
- vasul se acoperă și se lasă în repaus 15 - 20 de minute;
- se filtrează și se păstrează maximum 24 de ore.

Decoctul:
- se pune direct plantele, legumele sau fructele ( tăiate
mărunt ) în contact cu apa, la un foc mic, timp de 20 - 30
de minute;
- prin fierbere se pierde apa și se completează tot cu apă
fiartă pînă la cantitatea dorită;
- se filtrează și se păstrează 24 - 48 de ore.
Atunci să păstrăm produsul mai mult timp, punem extrasul
obținut - după ce am filtrat și stors - într-o sticlă bine închisă,
de preferință legată cu celofan.
Sticla se pune într-un vas și se ține în apă fierbinte timp
de 30 - 40 de minute.
Pentru uzul cosmetic putem folosi produsele obținute sub
formă de comprese sau cataplasme sau în unele cazuri punem
produsul vegetal mărunțit între două tifoane înmuiate în apă
caldă ( prișnița ).

Sucurile le putem prepara din fructe și legume foarte bine spălate,
prin presare sau în aparate speciale.
Sucurile vor fi consumate imediat sau păstrate în frigider cel
mult 12 ore.
Folosirea uneia din tehnicile indicate, este condiționată de
natura materialului pentru a obține un maximum de randament
în principii active.
Astfel:
- vom folosi infuzarea pentru flori, frunze, ierburi, iar în unele
cazuri și pentru rădăcini și fructe dacă acestea conțin uleiuri
volatile, care s-ar pierde prin fierbere;
- dacă nu s-a prevăzut vreo indicație specială, proporția de
plantă este de 6 g la 100 ml apă;
- obținerea unui decoct este indicată în cazul cînd dorim să
extragem substanțele active dintr-un produs cu țesuturi lemnoase:
rădăcini, rizomi, scoarțe, fructe sau frunze groase
;
- maceratul se folosește cînd urmărim extragerea mucilagiilor
din plante.