Sufleu de Brînză de Vaci cu Griș



SUFLEU DE BRÎNZĂ DE VACI CU GRIȘ

( 15 porții x 100 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci 1 kg
- griș 100 g
- zahăr 150 g
- 4 ouă
- lapte 50 ml
- unt 25 g
- sare 5 g
- zahăr pudră 30 g
- și eventual smîntînă 100 g

Mod de preparare

Grișul se fierbe în lapte, se lasă să se răcească și se
amestecă apoi cu brînza de vaci, trecută prin sită.
Gălbenușurile se presară cu sare, se lasă 5 - 10 minute,
se freacă cu zahărul, după care se amestecă cu brînza și,
la sfîrșit, cu albușurile bătută spumă.
Compoziția se coace în cuptor, pe baie de apă,
35 - 40 minute, într-o formă unsă cu unt, presărat cu
zahăr pudră sau cu smîntînă.


Calorii    170/porție




Sufleu de Roșii cu Brînză de vaci



SUFLEU DE ROȘII CU BRÎNZĂ DE VACI

( 4 porții x 100 g )

Ingrediente

- Roșii 250 g ( 4 buc potrivite )
- făină 15 f
- unt 15 g
- lapte 50 ml
- brînză de vaci 40 g
- 2 ouă
- sare 2 g

Mod de preparare

Roșiile, spălate, se taie în două, se scobesc de miez,
se așază cu gura în jos, ca să se scurgă.
Separat, se prăjește făina în unt și se stinge cu lapte;
apoi se adaugă brînza de vaci, gălbenușurile, sarea,
și la urmă, albușurile bătute spumă.
Se umplu roșiile cu această compoziție și se dau la
cuptor circa 20 de minute.


Calorii  110/porție




Sufleu din Brînză de Vaci cu Morcovi



SUFLEU DIN BRÎNZĂ DE VACI CU MORCOVI

( 3 porții x 120 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci 100 g
- morcov 200 g
- lapte 50 ml
- ulei 10 ml
- făină 10 g
- 1 ou
- unt 10 g
- sare 1 - 2 g

Mod de preparare

Se amestecă brînza de vaci cu sarea, 1/2 din gălbenuș
și 1/2 din albuș, bătut spumă.
Separat, se spală morcovii, se rad pe răzătoare și se
înăbușă în puțin ulei cu apă.
Din lapte 1/2 din cantitatea de unt și făină, se prepară
sos alb, dietetic, care, după ce s-a răcit, se amestecă
cu morcovii înăbușiți și cu restul de albuș bătut spumă.
Într-o formă unsă cu puțin unt și pudrată cu restul de
făină, se pune, alternînd, un strat din amestecul de
morcovi și unul de brînză de vaci.
Stratul de deasupra se unge cu 1/2 din gălbenuș, păstrat.
Se fierbe, acoperit, la baie de apă, 30 minute., apoi se
răcește 5 - 10 minute., după care se răstoarnă din formă
pe o farfurie și se adaugă restul de unt.


Calorii   120/porție



Sufleu de Brînză de Vaci



SUFLEU DE BRÎNZĂ DE VACI

( 2 porții x 100 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci 120 g
- 1 ou
- unt 10 g
- sare 2 g

Mod de preparare

Se trece brînza de vaci prin sită,
se amestecă cu 5 g unt, cu sarea
și cu albușul bătut spumă.
Se toarnă amestecul într-o formă
unsă cu restul de unt, se unge suprafața
sufleului cu gălbenuș și se pune la fiert,
în baie de apă, circa 30 minute.
Se lasă apoi să se răcească cca 10 minute,
după care se răstoarnă pe o farfurie.


Calorii   135/porție



Sufleuri



SUFLEURI




Sufleurile se aseamănă cu budincile; deosebire constă
în faptul că structura lor este mai ușoară, pufoasă,
afînată, datorită utilizării albușului de ou bătut spumă
și amestecat cu materiile prime de conținut ( brînză de
vaci, telemea, care, legume, fructe etc ).
În lipsa vaselor de construcție specială ( gratenuri ),
sufleurile se pot prepara în oale obișnuite sau în
cratițe cu pereți mai înalți.
Prin digestibilitatea lor ridica, sufleurile sînt indicate fie
în structura meselor de prînz, care abundă în mîncăruri grele
( ca antreuri ), fie ca preparate de bază pentru cină.
Sufleurile dulci se servesc ca desert.








Budincă Caramel



BUDINCĂ CARAMEL

( 8 porții x 120 g )

Ingrediente

- Orez 200 g
- lapte 300 ml
- zahăr 200 g
- 3 ouă
- vanilie 1/2 baton sau zahăr vanilat 1 plic


Mod de preparare

Se fierbe laptele cu vanilia și cînd clocotește, se toarnă
orezul ales și spălat, amestecînd ca să nu se prindă de vas.
Se continuă fierberea pînă cînd orezul e bine fiert și a
absorbit tot laptele.
Se trage vasul deoparte, se adaugă zahărul, se lasă compoziția
să se mai răcească, apoi se adaugă gălbenușurile, pe rînd
și numai un albuș bătut spumă.
Separat, se caramelizat 4 linguri de zahăr ( reținute din cele 200 g ),
îmbrăcînd cu el bine o formă sau o cratiță, pe fund și pe lături.
Cînd zahărul este bine prins, se toarnă compoziția de orez și se
coace în cuptor, pe baie de apă 25 - 30 minute.
După ce este gata, se lasă să se răcească în formă, apoi se răstoarnă
pe un platou.
Se servește cu sosul lăsat de budincă.
Se poate garnisi cu frișcă 120 g.

Calorii   245/porție





Budincă de Căpșuni sau Fragi



BUDINCĂ DE CĂPȘUNI SAU FRAGI

( 18 porții x 100 g )

Ingrediente

- Căpșuni 1 kg
- griș 150 g
- lapte 500 ml
- zahăr 200 g
- albușuri 6 buc
- făină 5 g
- unt 25 g


Mod de Preparare

Căpșunile sau fragii se trec prin sită sau se zdrobesc cu furculița
și se fierb împreună cu zahărul, cca 15 minute, pînă se formează
o pastă consistentă.
Separat, se fierbe grișul cu lapte, se lasă să se răcorească, apoi
se amestecă cu făina, cu pasta de căpșuni și cu albușurile bătute spumă.
Compoziția se coace la cuptor, pe baia de apă, la foc potrivit,
40 - 50 minute, într-o formă unsă cu unt.
Cînd este gata, se lasă să stea cîteva minute în formă, apoi se răstoarnă
pe farfurie.
Se servește pudrată cu zahăr.
În loc de căpșuni puteți folosi și fragi.

Calorii 135/porție





Budincă de Portocale



BUDINCĂ DE PORTOCALE

( 8 porții x 100 g )

Ingrediente

- Zahăr 80 g
- făină 80 g
- unt sau margarină 80 g
- lapte 200 ml
- 3 ouă
- 1 - 2 buc portocale
- sare 2 - 3 g


Mod de preparare

Untul se topește într-o cratiță, se amestecă cu făina cernută,
după care se toarnă laptele fierbinte, aromatizat cu coaja
unei portocale.
Cînd compoziția s-a omogenizat, se pune cratița pe foc,
amestecînd continuu, pînă cînd se îngroașă și se desface
de pe lingură.
Se ia de pe foc, se adaugă zahărul și 4 gălbenușuri, sarea și
apoi 3 albușuri bătute spumă foarte tare.
Se unge cu unt o formă și se garnisește cu felii de portocale.
Deasupra se toarnă compoziția și se fierbe, în baia de apă,
35 - 40 minute, punînd deasupra o hîrtie unsă.
Se poate servi cu frișcă 80 g, aromatizată cu coajă de portocală.


Calorii    cca 210/porție




Budincă de Lămîie




BUDINCĂ DE LĂMÎIE

( 6 porții x 70 g )


Ingrediente

- 2 buc Lămîi
- zahăr 150 g
- 2 ouă
- făină 20 g
- unt 40 g


Mod de preparare

Se rad lămîile de coajă și apoi se stoarce zeama.
Făina se desface în zeama de lămîie, apoi se amestecă
cu 30 g unt cald și se adaugă, treptat, zahărul, coaja
de lămîie și gălbenușurile.
Cînd compoziția devine pufoasă, se înglobează albușurile
bătute spumă și se toarnă într-o formă unsă cu unt.
Se coace în cuptor, pe baie de apă, cca 40 minute.
Cînd este gata, se lasă puțin în formă să se aburească,
apoi se răstoarnă pe un platou.
Se servește rece.


Calorii    190/porție



Budincă de Mere



BUDINCĂ DE MERE

( 10 porții x 100 g )

Ingrediente

- Mere 600 g
- 3 ouă
- făină 25 g
- unt sau margarină 100 g
- zahăr 50 g
- zahăr vanilat 1 plic
- pesmet 5 g
- sirop ( simplu sau de dulceață ) 200 g


Mod de preparare

Merele, curățate, se dau pe răzătoare ( trebuie să se
obțină o farfurie adîncă plină ), apoi se presară
zahărul peste ele.
Într-un castron se freacă gălbenușurile cu untul și
zahărul vanilat, pînă se obține o cremă omogenă.
Se adaugă făina, apoi merele rase și, la sfîrșit,
albușurile bătute spumă.
Compoziția se coace la cuptor, la foc potrivit, cca
45 de minute, într-o formă bine unsă cu unt și
tapetată cu pesmet.
Cînd este gata, se rostoarnă pe o farfurie, se lasă
să se răcorească și se garnisește cu sirop.


Calorii     170/porție



Budincă de Orez cu Dulceață



BUDINCĂ DE OREZ CU DULCEAȚĂ

( 12 porții x 120 g )

Ingrediente

- Orez 200 g
- lapte 1 litru
- zahăr 80 g
- unt 50 g
- 4 ouă
- dulceață 100 g ( 6 linguri )
- vanilie 1/2 baton sau zahăr vanilat 2 plicuri


Mod de preparare

Orezul, ales și spălat, se fierbe în laptele aromat cu vanilie.
După ce a fiert, se adaugă zahărul, se lasă să se răcorească
și se amestecă cu untul și cu gălbenușurile, puse unul cîte unul.
Cînd compoziția devine omogenă, se adaugă albușurile bătute
spumă, amestecînd ușor.
Într-o formă potrivit de mare, bine unsă cu unt, se toarnă mai
întîi 1/2 din compoziție, se adaugă un strat de dulceață, peste
care se pune restul de orez.
Se netezește frumos deasupra și se dă pentru 30 - 35 minute
la cuptor, la foc potrivit.


Calorii    225/porție




Budincă de Cartofi Desert



BUDINCĂ DE CARTOFI DESERT

( 6 porții x 130 g )


Ingrediente

- Cartofii 500 g
- 2 ouă
- unt 50 g
- făină 5 g
- zahăr 50 g
- praf de copt 1/2 plic
- zeamă de lămîie 5 ml
- pesmet 5 g
- sirop sau suc de fructe 200 ml
- sare 2 - 3 g

Mod de preparare

Cartofii, curățați și spălați, se dau pe răzătoarea mică,
se amestecă cu făina, praful de copt diluat în zeama
de lămîie cu zahărul 40 g untul și cu gălbenușurile.
Cînd compoziția este omogenă, se adaugă albușurile
bătute spumă, se amestecă ușor și se toarnă într-o formă
unsă cu restul de unt și tapetată cu pesmet.
Se coace la cuptor, pe baia de apă, la foc potrivit,
70 - 80 de minute.
Se servește rece, cu sirop sau suc de fructe.

Calorii   220/porție



Budincă de Pîine cu Mere



BUDINCĂ DE PÎINE CU MERE

( 12 porții x 130 g )

Ingrediente

- Pîine albă 1/2 buc
- 2 ouă
- lapte 250 ml
- zahăr 40 g
- zahăr vanilat 1 plic
- unt 25 g
- pesmet 25 g

Pentru compoziție
- mere 1 kg
- zahăr 80 g
- ulei 50 ml


Mod de preparare

Se amestecă ouăle cu 40 g zahăr, cu laptele și cu zahărul vanilat.
În această compoziție se pune la muiat pîinea, tăiată felii.
Între timp, se curăță merele de coajă și se dau pe răzătoarea
de sticlă.
Se pune apoi la călit în ulei și, cînd sînd bine scăzute, se adaugă
80 g zahăr, după care se mai fierb 10 - 15 minute.
Se ia vasul de pe foc, se lasă să se răcorească și se adaugă
15 g pesmet.
Într-o formă unsă cu unt și tapetată cu restul de pesmet, se așazp
întîi un strat de felii de pîine, se toarnă merele călite, se
netezește suprafața și se acoperă cu restul de felii.
Se pune forma în cuptorul încins, la foc potrivit, 15 - 20 minute.
Cînd este aproape gata, se presară deasupra puțin zahăr și se
lasă să se caramelizeze ușor.
Se servește caldă sau rece, la copiii peste 9 luni.

Calorii   235/porție



Budincă de Griș cu Ciocolată



BUDINCĂ DE GRIȘ CU CIOCOLATĂ

( 12 porții x 120 g )

Ingrediente

- Lapte 1 litru
- griș 80 g
- zahăr 80 g
- 4 ouă
- ciocolată 60 g ( cacao 20 g )
- unt 10 g
- sos caramel 120 g


Mod de preparare

Grișul se fierbe în lapte, apoi se adaugă zahărul, se mai
lasă să fiarbă puțin, după care vasul se dă deoparte.
Cînd se răcorește, se adaugă pe rînd gălbenușurile,
apoi albușurile bătute spumă și se amestecată bine.
În 1/2 din această compoziție se încorporează ciocolata
topită ( cacao). Se unge o formă cu unt, apoi se pune un
strat de griș cu ciocolată ( cacao ), se apasă și se netezește
o lingură udată în apă rece; peste el se așază un alt rînd
de griș, fără ciocolată și așa mai departe, pînă se epuizează
compoziția.
Se răstoarnă și se servește cu sos caramel vezi rețeta
sau sos de vanilie vezi rețeta.


Calorii 110/porție




Budincă de Tăiței cu Sos de Vanilie



BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU SOS DE VANILIE

( 12 porții x 120 g )

Ingrediente

Pentru budincă

- Lapte 500 ml
- tăiței cu ou 200 g
- zahăr 100 g
- 2 ouă
- zahăr vanilat 1 plic
- unt 20 g
- sare 5 g

Ingrediente

Pentru sos

- Lapte 250 ml
- zahăr 100 g
- 2 ouă
- vanilie 1/4 baton sau 2 plicuri de zahăr vanilat
- zeamă de lămîie 1 - 2 lingurițe

Mod de preparare

Tăițeii se pun la fiert cu lapte.
Cînd sînt aproape fierți, se adaugă zahărul vanilat și se mai
lasă pe foc, pînă scade tot lichidul.
Cînd tăițeii s-au răcit, se adaugă gălbenușurile frecate cu
sare, apoi albușurile bătute spumă.
Compoziția, bine omogenizată, se toarnă într-o formă unsă
cu unt și presărată cu zahăr tos.
Se pune în cuptor încălzit în prealabil și se ține 30 - 35 minute,
la foc potrivit, apoi se lasă să se răcească și se taie în
pătrate sau romburi.
Se servește cu sos de vanilie, care se prepară astfel :
se fierbe laptele cu vanilia sau zahărul vanilat.
Ouăle se bat bine cu zahărul, apoi se adaugă laptele răcorit
și se amestecă pe foc mic, pînă capătă consistență de sos.
Se pune zeama de lămîie și se amestecă din nou.


Calorii   200/porție




Budincă de Griș cu Mere



BUDINCĂ DE GRIȘ CU MERE

( 20 porții x 110 g )

Ingrediente

- Mere 1 kg
- zahăr 200 g
- unt sau margarină 100 g
- lapte 1 litru
- griș 60 g
- 3 ouă
- vanilie 1/2 baton sau 2 plicuri de zahăr vanilat
- sare 5 g


Mod de preparare

Merele se spală, se curăță de coajă și se taie felii.
Într-o cratiță se pune untul, zahărul așezat într-un strat
uniform și, deasupra, feliile de mere.
Se dă la cuptor, la foc potrivit.
După cca 15 minute, cînd zahărul s-a caramelizat,
se scoate cratița din cuptor și se lasă să stea.
În acest timp, se pune la fiert laptele cu vanilia  sau
zahărul vanilat și sarea.
Cînd laptele dă în clocot, se adaugă grișul ,,în ploaie”,
amestecînd mereu.
După ce grișul a fiert, se lasă să se răcească, apoi se amestecă
cu ouăle, puse unul cît unul, bătînd bine ca să se
omogenizeze compoziția.
Compoziția se toarnă peste mere, introducînd din nou cratița la
cuptor, la foc potrivit, cca 30 - 35 minute, pînă budinca se
rumenește; se răstoarnă pe un platou.
Se servește rece.


Calorii   175/porție


Budincă Dulce de Smîntînă



BUDINCĂ DULCE DE SMÎNTÎNĂ

( 6 porții x 100 g )

Ingrediente

- Smîntînă 200 g
- 3 ouă
- zahăr pudră 100 g
- făină 20 g
- vanilie 1/2 baton ( zahăr vanilat 1 plic )
- coajă rasă de lămîie
- unt 20 g


 Mod de preparare

Se freacă gălbenușurile cu zahărul, se adaugă vanilia tăiată
mărunt sau pisată, ( ori zahărul vanilat ), coaja de lămîie și
smîntîna, apoi se fierbe pe baia de apă, amestecînd mereu,
pînă se îngroașă.
Se trage de pe foc, se lasă să se răcească, se pune făina,
amestecînd pînă ce se încorporează complet și se adaugă
apoi albușurile bătute spumă.
Compoziția se coace în formă unsă cu unt, pe baia de apă,
cca o oră; se lasă puțin în formă apoi se răstoarnă pe platou.
Se servește zaldă sau rece.


Calorii   220/porție





Budincă de Brînză de Vaci cu Morcovi



BUDINCĂ DE BRÎNZĂ DE VACI CU MORCOVI


( 12 porții x 130 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci 1 kg
- morcovi 200 g
- griș 40 g
- făină 30 g
- zahăr 100 g
- 2 ouă
- unt 50 g
- lapte 100 ml

Mod de preparare

Morcovii, curățați și spălați, se taie felii și se fierb
în puțină apă, apoi se trec prin sită, împreună cu
brînza de vaci.
Grișul se fierbe în lapte și se amestecă cu brînza de
vaci și cu morcovul, adăugînd și făina.
Gălbenușurile se freacă cu zahărul, pînă se obține
o cremă spumoasă, care se încorporează în compoziție.
Se adaugă apoi albușurile bătute spumă și se toarnă
compoziția într-o formă unsă cu unt.
Se coace la cuptor, pe baia de apă, cca 45 de minute.
Se servește pudrată cu zahăr, sos de fructe sau sirop de fructe.


Calorii   190/porție




Budincă Dulce din Brînză de Vaci



BUDINCĂ DULCE DIN BRÎNZĂ DE VACI

( 8 porții x 130 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci 500 g
- lapte 300 ml
- 2 ouă
- făină 40 g
- zahăr 100 g
- zahăr vanilat 1 plic
- unt 20 g
- sare 5 g


Mod de preparare


Din lapte, făină, unt și sare se prepară un sos alb.
Se lasă puțin să se rocorească și se adaugă zahărul.
După ce s-a răcit, se adaugă zahărul vanilat și
gălbenușurile, apoi se amestecă cu brînza trecută
prin sită și la sfîrșit se încorporează albușurile
bătute spumă.
Se coace în formă unsă cu unt, în cuptor, pe baie
de apă, la foc potrivit, 30 - 35 de minute.
Se servește pudrată cu zahăr.


Calorii    195/porție





Budincă Simplă



BUDINCĂ SIMPLĂ

( 10 porții x 100 g )

Ingrediente

- Lapte 500 ml
- zahăr pudră 100 g
- făină 100 g
- unt 120 g
- 5 ouă


Mod de preparare

Se freacă untul cu zahărul, pînă se obține o cremă omogenă,
apoi se încorporează făina și laptele, turnînd cîte puțin.
Se fierbe pe foc viu, amestecînd mereu, pînă se opține o
pastă destul de consistenă.
Se ia vasul de pe foc, se lasă să se răcorească, apoi se adaugă
gălbenușurile, unul cîte unul și, la sfîrșit, albușurile bătute
spumă, amestecînd ușor, de jos în sus.
Compoziția se coace într-un vas uns abundent cu unt, pe baie
de apă, în cuptor, la foc potrivit, circa o oră.
Se scoate din cuptor, se lasă să se aburească puțin n vas,
apoi se răstoarnă pe un platou.
Se poate garnisi cu dulceață.


Calorii    205/porție




Budincă de Cartofi cu Carne



BUDINCĂ DE CARTOFI CU CARNE

( 6 porții x 150 g )

Ingrediente

- Carne de vacă 300 g
- cartofi 500 g
- lapte 250 ml
- ulei 20 ml
- unt 30 g
- făină 5 g
- smîntînă 30 g
- sare 5 g
- 2 ouă


Mod de preparare

Carnea se fierbe, apoi se trece prin mașina de tocat
și se amestecă cu sarea și cu uleiul crud.
Separat, se prepară un piure din cartofii fierbinți, lapte,
unt și gălbeușul de ou, la sfîrșit se adaugă albușul
bătut spumă.
Într-o tavă neunsă, dar pudrată cu făină, se pune un strat
de piure, unul de carne și deasupra altul de piure.
Se unge cu lapte și gălbenuș de ou, apoi se coace la
cuptor, în baie de apă.
Înainte de a se servi se adaugă smîntîna.


Calorii   265/porție




Budincă de Cartofi cu Șuncă Presată sau Parizer



BUDINCĂ DE CARTOFI CU ȘUNCĂ PRESATĂ SAU PARIZER

( 10 porții x 120 g )

Ingrediente

- Cartofi 1 kg
- șuncă presată sau parizer 250 g
- unt sau margarină 50 g
- lapte 100 ml
- pesmet 10 g
- sare 10 g
- 2 ouă


Mod de preparare

Cartofii, fierți în apă clocotită cu sare, se curăță
fierbinți și se zdrobesc; se prepară un piure,
adăugînd untul și laptele fierbinte.
În piureul pufos obținut, se înglobează albușurile
bătute spumă și șuncă ( parizerul ), tăiate cubulețe.
Compoziția se toarnă într-o formă unsă cu unt și
presărată cu pesmet.
Se netezește frumos deasupra, apoi se toarnă
gălbenușurile bătute cu puțin lapte și se introduce
budinca în cuptorul încins, să se rumenească.
Se servește imediat.


Calorii   cca 200/porție





Budincă de Cartofi cu Verdeață



BUDINCĂ DE CARTOFI CU VERDEAȚĂ

( 10 porții x 120 g )

Ingrediente

- Cartofi 1 kg
- unt 100 g
- lapte 200 ml
- 4 ouă
- smîntînă 100 g
- telemea 100 g
- verdeață ( mărar, pătrunjel ) 20 g
- sare 6 g

Mod de preparare

Din cartofi, lapte, unt și sare se prepară un piure
obișnuit, care se amestecă cu verdeața tocată mărunt.
Se unge bine o cratiță cu unt și se pune piure în ea.
Separat, se bat ouăle, se amestecă cu smîntîna și cu
brînza rasă, apoi se toarnă peste piure.
Se pune cratița în cuptorul încins și se ține 20 - 25
minute, să se rmenească.
Se servește imediat.


Calorii   235/porție




Budincă de Cartofi cu Brînză



BUDINCĂ DE CARTOFI CU BRÎNZĂ

( 10 porții x 120 g )

Ingrediente

- Cartofi 1 kg
- brînză vaci 100 g
- telemea 200 g
- unt 15 g
- 2 ouă


Mod de preparare


Cartofii, fierți în coajă ( nu prea tare ) se curăță și se taie
felii.
Brînza telemea, desărată și rasă, se amestecă cu cea de vaci
și cu ouăle întregi.
Se adaugă cartofii, apoi se așează într-o formă unsă cu unt
( se pune puțin și deasupra ) și se coace în cuptor 30 minute.
Se poate prepara și din cartofi făcuți pireu, cu 400 g lapte
și 20 g unt.
Se așază cartofii și brînza în straturi: se pune budinca la
cuptor, pînă se rumenește.
Se poate adăuga smîntînă, 100 g.


Calorii    170 - 190 ( cu smîntînă )/porție




Budincă de Cartofi cu Sos de Smîntînă



BUDINCĂ DE CARTOFI CU SOS DE SMÎNTÎNĂ

( 12 porții x 150 g )

Ingrediente

- Cartofi 1 kg
- telemea 200 g
- unt 100 g
- 4 ouă
- sare 5 g
- sos de smîntînă ( smîntînă 150 g, unt 50 g, făină 75 g, lapte 100 g, sare 5 g )


Mod de preparare


Cartofi se fierb, se curăță de coajă, se pasează sau
se trec prin mașina de tocat carne, se amestecă cu
untul, se adaugă gălbenușurile, cîte unul, frecînd
bine, pînă compoziția devine cca o cremă, se adaugă
apoi 5 g de sare, albușurile bătute spumă și brînză rasă.
Amestecul, pus într-o formă unsă cu unt, acoperită
cu capac, se fierbe în baie de apă, o oră.
Se răstoarnă și se adaugă sosul de smîntînă din unt,
făină, lapte, sare 5 g și smîntînă vezi rețeta.


Calorii      285/porție





Budincă de Cartofi



BUDINCĂ DE CARTOFI

( 10 porții x 120 g )

Ingrediente

- Cartofi 1 kg
- unt 50 g ( ulei 50 ml )
- 1 ou
- gălbenușuri 2 buc
- 1 ou
- smîntînă 150 g ( lapte 200 ml )
- sare 6 - 7 g


Mod de preparare

Cartofii, fierți și decijiți, se zdrobesc cu furculița
și se amestecă cu untul ( uleiul ), gălbenușurile
și sarea.
Compoziția se pune într-o cratiță bine unsă și
deasupra se toarnă oul bătut cu smîntînă ( laptele ).
Se pune la cuptor să se rumenească.
Se servește caldă.


Calorii    160 - 180/porție




Budincă de dovlecei cu Carne și Orez




BUDINCĂ DE DOVLECEI CU CARNE ȘI OREZ

( 6 porții x 150 g )

Ingrediente

- Dovlecei 600 g
- carne de vită 250 g
- orez 20 g
- ulei 30 ml
- 2 ouă
- smîntînă 20 g
- unt 10 g
- sare 5 g
- verdeață 10 g


Mod de preparare

Dovleceii, curățați de coajă și tăiați felii,
se fierb în apă clocotită cu sare, apoi se
scurg bine.
Orezul se înăbușe cu unt, sare, verdeața
tocată și apă cît este nevoie.
Carnea, curățată de piele și zgîrciuri, se
pune la fiert în apă rece, după care se trece
de două ori prin mașina de tocat și se amestecă
cu uleiul și cu verdeața tocată.
Într-o formă tapetată cu făină, se pune un strat
de dovlecei, unul de orez, apoi un strat de carne,
și deasupra, din nou un strat de dovlecei.
Se unge suprafața cu puțin ou bătut, apoi se fierbe
30 - 40 minute în baia de apă sau se coace în cuptor.


Calorii     175/porție




Pentru Cei Care Vor să Scape de Musafiri Nepoftiți pe Skipe




PENTRU CEI CARE VOR SĂ SCAPE DE MUSAFIRI NEPOFTIȚI PE SKIPE


În special pentru doamnele care vor să scape de
musafiri nepoftiți pe skipe.
De exemplu este cineva insistent care insistă să
te apeleze încontinuu și este în afara listei de prieteni,
cum scapăm de el ( aceea persoană insistentă )
urmăriți imaginile sper că vă ajută.
deschidem skipe si mergem cu clikul direct la unelte
clik pe unelte, după aceea clik mai jos pe opțiuni.








După aceea o sa apară în partea stîngă mai multe opțiuni, dați clik
pe confidențialitate.
Iar acum în partea dreaptă sus o să vă apară întrebările necesare
pentru blocarea celor necunoscuți.




 Bifați să vă apeleze numai prieteni.




Acum tot în partea stîngă mai jos pe opțiunile skipe, vă apare exact ca în
imaginea de mai jos, clik pe setări apel, si tot așa bifați doar cine vreți
să vă apeleze.
Adică oricine, sau doar prietenii dumneavoastră.



Acum setările pentru conversație tot în partea stîngă, clik pe setări de conversație,
după aceea în partea dreaptă bifați doar cine vreți să faceți conversație cu persoanele
respective, care doriți, și la setări mesaje la fel.




Și acum cum facem să blocăm un prieten care ne-a supărat, sau cum
îl ștergem din lista de prieteni, foarte simplu, mergeți cu mousul
în dreptul persoanei respective care va supărat, și dați clik dreapta pe mous
și vă va apărea opțiunile exact ca în imaginea de mai jos.
Îl poți bloca, șterge din lista de prieteni și de la favorite.




 Sper că va fost de ajutor, aceste imagini doamnelor.










Budincă de Dovlecei




BUDINCĂ DE DOVLECEI

( 3 porții x 120 g )

Ingrediente

- Dovlecei 300 g
- cașcaval 30 g
- 1 ou
- smîntînă 30 g
- făină 15 g
- unt 10 g
- pesmet 5 g
- sare 2 - 3 g
- verdeață 5 g



Mod de preparare

Dovleceii, spălați și curățați, se taie cuburi mici
și se fierb în apă cu sare 10 minute.
Se răstoarnă în strecurătoare.
Cînd s-au scurs bine, se amestecă dovleceii cu gălbenușul,
cașcavalul ras, albușul bătut spumă, făină, pesmetul, untul
și verdeața tocată.
Se coace în formă unsă cu unt, 2- - 30 minute.
Se răstoană și se servește caldă, stropită cu smîntînă.


Calorii   140/porție



Budincă de Mere



BUDINCĂ DE MERE

( 3 porții x 150 g )

Ingrediente

- 3 buc Mere mari
- pesmet 20 g
- unt 25 g
- zahăr 20 g
- 1 ou
- 1/2 plic praf de copt



Mod de preparare

Merele, curățate de coajă, se rad pe răzătoare de sticlă,
iar zeama se scurge.
Untul se freacă cu zahărul și gălbenușul de ou, pînă
cînd devine spumos; albușul se bate spumă.
Se amestecă merele cu pesmetul, untul frecat, se adaugă
praful de copt și albușul bătut spumă.
Compoziția se pune într-o formă unsă cu unt și tapetată
cu pesmet, se coace în baia de apă, pe plită sau în cuptor,
25 - 30 minute.
Se servește caldă sau rece.


Calorii    225/porție


Budincă de Clătite Umplute cu Legume



BUDINCĂ DE LEGUME UMPLUTĂ CU LEGUME

( 10 porții - 120 g )

Ingrediente

- Foi subțiri de clătite 6 buc
- piure de legume 600 g
- 2 ouă
- sos alb 40 g
- smîntînă 60 g
- sos de roșii 60 g
- verdeață tocată 10 g
- unt 10 g
- pentru pregătirea clătitelor 1 ou
- făină 160 g
- lapte 350 ml
- ulei 15 ml 

Mod de preparare

Piureul se amestecă cu ouăle, sosul alb și jumătate din
smîntînă.
Separat se pregătesc foile de clătite vezi rețeta aici.
Într-o formă unsă cu unt se așază alternativ o clătită,
un strat din amestecul de piure, iar o clătită și așa
mai departe.
Budinca se acoperă cu sos de roșii și se dă cîteva
minute la cuptor.
Înainte de a fi servită, se adaugă restul de smîntînă
și verdeață tocată; pentru pregătirea sosului alb vezi rețeta.


Calorii    205/porție






Aluat de Clătite



ALUAT DE CLĂTITE

( o porție )

Ingrediente

- Făină 25 g
- lapte 60 ml
- ulei 2,5 ml
- 1/6 ou
- sare 0,5 g


Mod de preparare

Făina, gălbenușul, sarea și laptele se bat cu telul,
după ce se amestecă bine.
La urmă se adaugă albușul bătut spumă și se
amestecă ușor.
Tigaia, bine înfiebîntată, se unge cu pensula pentru
grăsimi, cu ulei.
Cu polonicul, se toarnă în tigaie un stat subțire din
compoziția pentru clătite.
Se coace la foc iute și, după ce se rumenește, pe o
parte, clătita se întoarce, cu o paletă, pe partea cealaltă.


Calorii     160/porție





Budincă de Legume 2




BUDINCĂ DE LEGUME 2

( 2 porții = 100 g )

Ingrediente

- Piure de legume 100 g
- unt 5 g
- 1/2 ou
- smîntînă 30 g
- brînză de vaci 20 g
- făină 5 g
- sare 1 g
- eventual sos de smîntînă sau sos de roșii 30 - 40 g


Mod de preparare

Piureul de legume vezi rețeta, se freacă cu untul, gălbenușul
de ou, apoi se adaugă smîntîna, brînza de vaci, făina, sarea
și, la urmă, albușul bătut spumă.
Se coace la cuptor, în formă unsă cu unt; se poate servi cu
sos de smîntînă vezi reteta, sau sos de roșii.

Calorii   cca  135/porție ( fără sos )





Budincă de Legume



BUDINCĂ DE LEGUME

( 2 porții x 120 g )

Ingrediente

- Piure de legume ( cartofi, dovlecei, spanac, morcovi, fasole verde ) 100 g
- pîine albă 20 g
-  lapte 30 ml
- gălbenuș ou 1/2
- brînză de vaci 30 g
- unt 6 g
- pesmet 5 g
- sare 1 - 2 g
- eventual sos alb sau sos de roșii 30 - 40 g


Mod de preparare

 În piureul de legume vezi rețeta se adaugă gălbenușul
de ou, brînza de vaci, pîine muiată în lapte și sarea.
Budinca se coace la cuptor 40 - 50 minute., într-o
formă unsă cu unt și presărată cu pesmet, acoperită
cu o hîrtie unsă cu unt.
Se poate servi cu sos alb sau sos de roșii.


Calorii   cca  145/porție ( fără sos )



Piure de Zarzavaturi Diferite 2



PIURE DE ZARZAVATURI DIFERITE 2

( 2 porții x 120 g )

Ingrediente

- Zarzavaturi fierte în supă ( cartofi, morcovi, țelină, pătrunjel etc. ) 200 g
- lapte 40 ml
- unt 5 g
- zahăr 5 g
- sare 1 g


Mod de preparare

Zarzavaturi fierte se trec prin sită cît sînt
încă fierbinți, se adaugă laptele cald,
zahărul, apoi se pune untul sarea și se
amestecă pînă cînd compoziția devine
spumoasă.
Piureul se servește cald.
Se poate da copiilor de la 4 luni.


Calorii    110/porție



Budincă de Spanac cu Carne



BUDINCĂ DE SPANAC CU CARNE


( 6 porții x 120 g )

Ingrediente

- Carne de vită 200 g
- spanac 600 g
- făină 20 g
- bulion de oase degresat 200 ml
- ulei 30 g
- sare 5 g


Mod de preparare

Spanacul bine spălat, se înăbușă pe foc, cu puțină
apă și cu o linguriță de ulei.
Carnea se înăbușă și ea cu restul de ulei, puțină apă
și sare.
Se amestecă apoi cu spanacul și se trece totul, după ce s-a
răcit, prin mașina de tocat.
Separat, se prepară un sos alb, din bulionul de carne
Vezi rețeta aici, și făină, subțiată în prealabil cu apă
rece.
În sosul fiert și răcit se amestecă compoziția de carne
cu spanac, apoi se fierbe în forma unsă, la baia de apă,
timp de 30 - 40 minute.
Se răcorește, apoi se răstoarnă pe farfurie.


Calorii    150/porție





Budincă de Spanac cu Pîine




BUDINCĂ DE SPANAC CU PÎINE


( 2 porții x 150 - 180 g )

Ingrediente

- Spanac 200 g
- unt 10 g
- smîntînă 15g
- miez pîine 50 g
- lapte 50 g
- 1 ou
- sare 1 - 2 g
- eventual brînză de vaci 30 - 40 g



Mod de preparare

Spanacul, curățat se spală, se fierbe în puțină apă sărată.
Cînd este bine muiat, se trece prin sită.
Miezul de pîine se înmoaie în lapte, și se trece și el prin sită
și se amestecă cu spanacul, apoi se adaugă untul și smîntîna,
frecate cu gălbenușul de ou.
Albușul, bătut spumă, se introduce ultimul, odată cu sarea.
Compoziția se fierbe 15 - 20 de minute, în baia de apă,
într-o formă unsă cu unt și presărată cu puțină făină.
În compoziție se poate adăuga și brînză de vaci, pasată.


Calorii    215 - 235/porție



Budincă de Spanac cu Orez




BUDINCĂ DE SPANAC CU OREZ

( 2 porții x 120 g )

Ingrediente

- Spanac 200 g
- unt 5 g
- făină 5 g
- orez 15 g
- sare 1 - 2 g
- zeamă de lămîie 2 - 3 ml
- lapte 100 ml
- eventual zahăr 3 g
- pesmet 5 g



Mod de preparare

Spanacul, bine curățat și spălat, se pune la fiert,
în puțină apă sărată.
Cînd se înmoaie bine, se scurge, se toacă și se
trece prin sită.
Separat, se fierbe orezul, pînă se înmoaie.
Din lapte, unt și făină se prepară un sos alb
Bechamel vezi rețeta, care se amestecă cu spanacul
și cu orezul.
Se adaugă zeama de lămîie, sare, eventual zahăr.
Compoziția se coace la baie de apă, 20 - 30 minute.,
într-o formă unsă cu unt și presărată cu pesmet.
Se dă la copiii peste 9 luni.


Calorii     140/porție





Budincă de Spanac cu Brînză sau Carne




BUDINCĂ DE SPANAC CU BRÎNZĂ SAU CARNE

( o porție = 120 g )

Ingrediente

- Spanac 125 g
- unt 5 g
- făină 5 g
- brînză de vaci ( carne de vită tocată și înăbușită ) 25 g
- 1/4 ou
- lapte 30 ml
- sare 1 g


Mod de preparare

Spanacul bine spălat, se fierbe, se scurge,
se toacă și se amestecă cu un sos alb din făină
și lapte.
Apoi se amestecă cu gălbenușul, 3 g unt, brînză
( carnea ), sarea și albușul bătut spumă.
Cu restul untului, se unge o formă în care se
răstoarnă compoziția și se pune la cuptor, în
baie de apă.
Suprafața budincii poate fi unsă cu puțin
gălbenuș de ou.
Se poate servi și cu smîntînă 15 g.

Calorii   170 - 185/porție




Budincă de Carne



BUDINCĂ DE CARNE

( 4 porții x 120 g )

Ingrediente

- Carne de vită 250 g
- franzelă 30 g ( o felie )
- lapte 100 ml
- unt 50 g
- 1 ou
- sare 4 - 5 g


Mod de preparare

Carnea, fără grăsime, se trece de două ori prin
mașina de tocat și se sărează.
Se înmoaie pîinea în lapte, se stoarce, se amestecă
cu carnea și apoi se adaugă gălbenușul de ou.
Separat, se freacă untul, care se amestecă cu carnea
și cu albușul bătut spumă.
Compoziția se fierbe o oră la baia de apă, într-un
vas cu unt și acoperit cu un capac.


Calorii    245/porție



Budincă de Vaci 2



BUDINCĂ DE VACI 2

( 2 porții x 100 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci 150 g
- zahăr 15 g
- 1 ou
- zahăr vanilat 1/8 pachet
- sare 2 g
- unt 5 g
- pesmet 5 g



 Mod de preparare

Se trece brînza prin sită.
Se adaugă zahărul și gălbenușul, se amestecă bine,
apoi se integrează și albușul bătut spumă.
Se coace în baia de apă, într-o formă unsă cu
unt și presărată cu pesmet.


Calorii   140/porție





Budincă de Smîntînă




BUDINCĂ DE SMÎNTÎNĂ


( 6 porții x 100 g )

Ingrediente

- Ouă 6 buc
- zahăr 100 g
- zahăr vanilat 1 plic
- făină 20 g
- smîntînă 80 g
- sare 3 - 4 g
- coajă de lămîie
- unt 5 g


Mod de preparare

Se freacă gălbenușurile cu zahărul și zahărul vanilat,
apoi se adaugă făină, smîntînă, sarea, coaja de lămîie
și - la sfîrșit - cele 6 albușuri bătute spumă.
Se unge o formă cu unt, se presară cu făină și se toarnă
în ea compoziția; se acoperă și se coace în baie de apă,
timp de oră.
Se răstoarnă budinca pe o farfurie și se servește cu un sos
dulce, cum ar fi sosul caramel, vezi rețeta.

Calorii 200/porție




Budincă de Cașcaval



BUDINCĂ DE CAȘCAVAL


( 8 porții x 100 g )

Ingrediente

- Cașcaval 200 g
- unt ( margarină ) 100 g
- 3 ouă
- făină 25 g
- lapte 100 ml
- sare 5 - 6 g
- sos de roșii 200 g


Mod de preparare

Se desface făina în puțin lapte rece, se adaugă restul de
lapte cald și se fierbe pe foc mic, amestecînd mereu, ca
să nu se prindă.
Cînd a căpătat consistența unui sos alb, se ia vasul de pe
foc și se adaugă untul.
După ce s-a răcit, se pune cașcavalul ras și gălbenușurile,
se amestecă și apoi se sărează.
Se adaugă albușurile bătute spumă, amestecînd ușor, de
jos în sus.
Compoziția se toarnă într-o formă unsă cu unt, se acoperă
și apoi se fierbe pe baia de apă, o oră.
Se răstoară budinca pe o farfurie și se servește imediat, de
preferință cu sos de roșii, vezi rețeta.






Budincă de Tăiței cu Brînză




BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU BRÎNZĂ


( 6 porții x 180 g )

Ingrediente


- Tăiței cu ou 150 g
- ouă 2 buc
- smîntînă 40 g
- brînză de vaci 200 g
- verdeață 10 g
- sare 4 - 5 g
- făină 5 g



Mod de preparare


Se prepară la fel ca budinca de tăiței cu carne vezi rețeta,
înlocuind carnea cu brînza de vaci, care se amestecă
cu tăițeii fierți, cu smîntîna, gălbenușurile, sarea și la
urmă cu albușurile bătute spumă; apoi se dă la cuptor
30 minute.


Calorii    175/porție





Budincă de Tăiței cu Carne



BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU CARNE


( 6 porții x 180 g )

Ingrediente

- Tăiței cu ou 150 g
- 2 ouă
- smîntînă 40 g
- carne de vită 200 g
- ulei 20 ml
- verdeață 10 g
- sare 4 - 5 g
- făină 5 g


Mod de preparare

Tăițeii, fierți în apă cu sare, se clătesc în apă rece
și apoi se scurg bine.
Se amestecă cu gălbenușurile de ou, cu 1/2 din smîntînă
și cu albușurile bătute spumă.
Carnea se pune la fiert în apă rece, se trece apoi de două
ori prin mașina de tocat și se amestecă cu uleiul,
verdeața tocată mărunt și cu sarea.
Într-o tavă neunsă, dar pudrată cu făină, se așază un strat
de tăiței, un strat de carne, și încă un strat de tăiței.
Se coace la cuptor 30 - 40 minute.
Înainte de a servi, se adaugă restul de smîntînă.


Calorii   210/porție




Budincă de Orez cu Mere




BUDINCĂ DE OREZ CU MERE

( 10 porții x 150 g )

Ingrediente

- Orez cu lapte 1 kg
- unt 30 g
- 3 ouă
- mere 1 kg
- zahăr 100 g


Mod de preparare

Orezul cu lapte vezi rețeta aici, se amestecă
cu 20 g unt, cu gălbenușurile și cu albușurile
bătute spumă.
Merele se curăță, se taie felii mici ( sau se rad
pe răzătoarea mare ) și se țin în zahăr 1/2 oră.
Într-un vas uns cu restul de unt se așază alternativ
un rînd de orez și un rînd de mere, apoi se dă la cuptor.


Calorii   290/porție




Orez cu Lapte




OREZ CU LAPTE

( 8 porții x 150 g )

Ingrediente

- Orez 200 g
- lapte 1 litru
- zahăr vanilat 1/2 plic
- coajă de lămîie o linguriță
- dulceață 60 g ( sirop 120 )


Mod de preparare

Orezul, ales și spălat, se pune într-o oală cu apă
călduță, se lasă 30 minute, după care se strecoară.
Într-o cratiță, se pune laptele la fiert și, cînd
începe să clocotească, se adaugă orezul și se lasă
să fiarbă la foc mic, pînă scade; se adaugă mirodeniile.
După ce a fiert, se dă la o parte de pe foc, se pune
zahărul și se amestecă bine ( nu se pune zahărul
în timp ce fierbe, deoarece se lipește de fundul vasului ).
Se servește rece, garnisit pe deasupra cu dulceață sau sirop.


Calorii    200/porție ( fără dulceață )




Budincă de Orez cu Carne




BUDINCĂ DE OREZ CU CARNE

( o porție = 120 g )


Ingrediente

- Orez 25 g
- carne 50 g
- albuș ou 1/4
- unt 5 g
- sare 1 g
- morcovi 25 g
- albitură 15 g
- verdeață 2 - 3 g


Mod de preparare

Se prepară o supă din morcovi și albutură.
În supa limpede, strecurată, se fierbe orezul.
Se dă carnea de două prin mașina de tocat,
se amestecă cu orezul fiert, 1/2 din cantitatea
de unt, morcovul fiert, dat pe răzătoare și cu sarea.
Cînd compoziția este bine răcită, se adaugă
albușul bătut spumă.
Se toarnă budinca într-o formă unsă cu restul
de unt și se coace la cuptor, în baie de apă.
Cînd se servește, i se poate adăuga suc de roșii.


Calorii   210



Budincă de Macaroane cu Carne sau Șuncă și Sos de Roșii




BUDINCĂ DE MACAROANE CU CARNE SAU ȘUNCĂ CU SOS DE ROȘII

( 6 porții x 150 g )

Ingrediente

- Macaroane 120 g
- șuncă 200 g ( carne 300 g )
- unt 75 g
- 2 ouă
- sos de roșii 20 ml
- sare 5 g



Mod de preparare


Se prepară la fel ca budinca cu brînză, numai că
amestecul se face cu șuncă tăiată foarte mărunt
sau cu carne 300 g carne fiartă și apoi tocată,
după care se coace la cuptor în tavă.
Se servește cu sos de roșii, vezi rețeta aici.

Calorii     180/porție




Budincă de Brînză de Vaci




BUDINCĂ DE BRÎNZĂ DE VACI

( 4 porții x 100 g )

Ingrediente

- Brînză de vaci proaspătă 250 g
- 1 ou
- lapte 100 ml
- făină 10 g
- unt 10 g
- zahăr 20 g



Mod de preparare

Din lapte, făină ( simplă sau rumenită ) și unt se
prepară un sos alb dietetic.
După ce s-a răcorit, se adaugă brînză de vaci,
pasată, gălbenușul de ou frecat cu zahăr și
albușul bătut spumă.
Se coace la cuptor, în baie de apă, la foc iute,
15 - 20 minute., într-o tavă unsă cu unt și
tapetată cu făină.


Calorii    140/porție



Budincă de Macaroane Cu Carne și Sos de Roșii




BUDINCĂ DE MACAROANE CU CARNE ȘI SOS DE ROȘII

( o porție = 150 g )

Ingrediente

- Macaroane 20 g
- carne slabă 50 g
- lapte 15 ml
- ulei 10 ml
- ou 1/4 buc
- sos de roșii dietetic 20 - 30 ml
- verdeață 5 g
- făină 2 g
- sare 1 - 2 g


Mod de preparare

Se fieb macaroanele în apă ( de ce puțin 4 ori
volumul lor ).
Se limpezesc cu apă rece, în care se lasă cam
o oră, apoi se scurg bine.
Carnea se trece prin mașina de tocat, se adaugă
sarea, uleiul și verdeața tocată fin.
Se înnăbușe, pînă cînd nu mai rămîne lichid.
Într-o tavă pudrată cu făină, se așază macaroanele
amestecate cu o parte din gălbenuș, alternînd un
rînd de macaroane cu unul de carne înăbușită.
Stratul de macaroane de deasupra se unge cu
gălbenușul păstrat.
Vasul se așază la cuptor, eventual în baie de apă
și se coace 1/2 oră.
Cînd se servește, se adaugă suc de roșii vezi aici rețeta
sau poți vedea și a doua rețetă
sau chiar și pe a treia rețetă

Calorii    190/porție


Budincă de Griș Opăriță



BUDINCĂ DE GRIȘ OPĂRITĂ

( 6 porții x 150 g )

Ingrediente

- Ouă 3 buc
- griș 60 g
- zahăr 80 g
- lapte 500 ml
- zahăr vanilat 1/2 pachet
- sare 3 g
- sirop de fructe 50 g ( frișcă 60 g )
- unt 10 g


Mod de preparare

Se freacă gălbenușurile cu 3 linguri de zahăr, pînă
cînd compoziția se albește, se toarnă ,,în ploaie”
grișul, se adaugă albușurile bătute spumă și sarea.
Compoziția, pusă într-o formă unsă cu unt și presărată
cu griș, se introduce în cuptor pentru 20 - 30 minute,
pînă se desprinde de marginea formei, la foc slab.
Între timp, se fierbe laptele cu restul de zahăr și zahărul
vanilat și se toarnă apoi peste budinca scoasă din cuptor.
Se așteaptă pînă cînd laptele este absorbit, apoi se răstoarnă
și se garnisește cu sirop de fructe sau cu frișcă.


Calorii   210 - 235/porție



Budincă de Biscuiți



BUDINCĂ DE BISCUIȚI


( 6 porții x 150 g )

Ingrediente

- Biscuiți 150 g
- lapte 500 ml
- zahăr 60 g
- vanilie 5g ( zahăr vanilat 1 plic )
- 4 ouă
- unt 10 g
- eventual cacao 20 g
-sos caramel 100 ml sau suc de fructe 100 ml


Mod de preparare


Într-o formă cu pereții drepți, unsă, se pun biscuiți, așezați în
rînduri suprapuse încrucișat.
Separat se face crema de vanilie: se pune la foc laptele,
zahărul și vanilia, se înfierbîntă ca să se topească zahărul,
dar fără să fiarbă.
Într-un castron se amestecă 2 ouă întregi și 2 gălbenușuri,
fără a fi bătute spumă, apoi se toarnă peste ouă laptele,
amestecînd întruna, după care se strecoară și se toarnă
cîte puțin peste biscuiții din formă.
Se lasă să stea 10 minute., apoi se acoperă și se pune să
fiarbă 40 minute la baia de apă, în cuptor.
Cînd este rumenită se scoate, se lasă 10 minute, de o parte, apoi
se răstoarnă și se servește caldă, eventual cu cacao, care se adaugă
în lapte, cu sos caramel vezi rețeta aici, sau sirop cu fructe.


Calorii   250/porție ( fără cacao )




Budincă de Tăiței cu Lapte




BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU LAPTE

( 4 porții x 150 )

Ingrediente

- Făină 100 g
- ou 1/2 buc
- unt 20 g
- zahăr 20 g
- sare 2 g
- lapte 300 ml



 Mod de preparare


Din făina cernută se face un aluat pentru tăiței,
se pune pe o scîndură, se face la mijloc o gaură
în care se sparge un ou, se adaugă jumătate din unt
și sarea.
Se amestecă această compoziție, se întinde o foaie
subțire ce se lasă să se usuce, după care se taie mărunt
și se pune la fiert în laptele clocotind, timp de 10 minute.
Se lasă să se răcească, se adaugă zahărul restul de unt și
1/2 gălbenuș ou, după care se coace la cuptor sau în
baie de apă, într-o formă unsă.


Calorii     225/porție


Budincă de Făinoase cu Lapte



BUDINCĂ DE FĂINOASE CU LAPTE

( 2 porții = 180 g )

Ingrediente


- Făină ( fidea, macaroane sau tăiței ) 50 g
- unt 10 g
- zahăr 10 g
- brînză de vaci 80 g
- ou 1/2 buc
- lapte 40 g
- pesmet 3 g



Mod de preparate

Se fierbe făinosul în 50 ml apă ( concentrație 10% )
și se scurge apa ; peste făinos, după ce s-a răcit puțin,
se adaugă laptele cald, apoi se amestecă cu untul,
zahărul și brînza de vaci.
Budinca se leagă cu 1/2 gălbenuș, apoi se fierbe la baie
de apă sau se coace în cuptor,
într-o formă unsă cu unt și tapetată cu pesmet, pînă
se rumenește ( fiind acoperită cu o hîrtie unsă cu unt ).
Budinca se poate parfuma cu vanilie, coajă de lămîie
( portocală ) sau se încorporează în ea diferite fructe.
Se poate servi și cu zahăr ars.
Pentru copiii mai mici, compoziția trebuie să fie mai
subțire ( se mărește cantitatea de lapte la 60 sau chiar 80 g ).


Calorii    220/porție






Budincă Moll



BUDINCĂ MOLL

( 2 porții x 150 g )


Ingrediente

- Făină biscuiți ( orez ) 80 g
- zahăr 40 g
- făină ( pesmet ) 20 g
- 1 buc ou
- sare 1 g
- unt 5 g
- bicarbonat de sodiu 0,5 g
- lapte 100 ml




Mod de preparare

Făina de biscuiți sau de orez ( ori 80 g orez fiert în
apă o oră și trecut apoi prin sită ) și 30 g zahăr se freacă
cu un gălbenuș de ou și se amestecă apoi cu făina de
pesmet, după care se adaugă albușul bătut spumă, sarea
și bicarbonatul de sodiu.
Compoziția se pune într-o formă unsă cu unt și tapetată
cu făină de pesmet și se fierbe la baia de apă o jumătate
de oră.
Se servește cu laptele îndulcit cu restul de 10 g zahăr.


Calorii    360/porție



Inhibitorii ( Antiinițiatorii sau/și Antipromotorii )





INHIBITORII ( ANTIINIȚIATORII SAU/ȘI ANTIPROMOTORII )



Sînt substanțe care prin diferite mecanisme diminuează
sau elimină riscul lezării componentelor celulare critice
de către substanța carcinogenă care a pătruns în organism
sau posedă capacitate de a produce reversia celulei din faza
de promoție ( deci în stadiile incipiente ).
Cei mai studiați dintre aceștia au fost ,,agenții blocanți”
pentru moleculele electrofile, cum ar fi compușii cu grupări
SH ( glutațion, cisteină, thiola etc ), antioxidanții ( 2- și
respectiv 3-terț-butil-hidroxi-anisol, 7,8-benzoflavona,
etoxichinul etc ).
Mulți compuși cu acțiune anticarcinogenă se găsesc în diferite
legume și studiul lor a căpătat o importanță deosebită pentru
elaborarea unei stragii de prevenire a unor forme de cancer.








Cocarcinogenii și Promotorii




COCARCINOGENII ȘI PROMOTORII


1.Cocarcinogenii

Sunt substanțe care nu sînt carcinogene, dar care dacă se
administrează în asociație cu o doză necarcinogenă
dintr-un carcinogen cunoscut, potențează efectul celui
din urmă și au ca efect o creștere a frecvenței apariției
tumorilor.


2.Promotorii
În unele date din literatură sînt sinonimi cu agenții cocarcinogeni
sînt substanțe care favorizează prin adăugarea repetată ( condiție
obligatorie ) după administrarea carcinogenului ( denumit de fapt
și inițiator, pentru că produce lezarea ADN, care reprezintă etapa
de inițiere a celulei, fără însă a determina caracterului malign al ei ),
transformarea celulelor inițiate în celule maligne.
Această fază, lentă de obicei, caracterizată prin apariția de fenotipuri
specifice ( genetice, biochimice, imunologice, etc ) este considerată
faza de promovare ( sau de promoție ) în modelul cunoscut al cancerizării
în două etape.
Promoția în comparație cu inițierea, prima etapă a cancerizării, s-a
demonstrat a fi reversibilă.
Trebuie subliniată diferența dintre agentul cocarcinogen și agentul
promotor, care constă în faptul că primul agent trebuie administrat
asociat în același moment cu carcinogenul, fiind suficientă o
singură aplicație, în timp ce în cazul celui de-ai doile agent, administrarea
trebuie să se facă după aplicarea carcinogenului, iar repetarea aplicării
lui este obligatorie.
Cocarcinogenul acționează concomitent cu carcinogenul, iar promotorul
numai după ce inițierea s-a produs, avînt efect chiar și la perioade fiarte
lungi după ce inițierea celulei a avut loc.
Există însă și carcinogeni compleți, cum ar fi benzo(a)pirenul (BaP),
care induc tumori fără necesitatea asocierii unor substanțe cu acțiune promotoare.



Carcinogenii Indirecți




CARCINOGENII INDIRECȚI


Carcinogenii indirecți, ( denumiți și procarcinogeni sau
precarcinogeni ) sînt substanțe care pentru a interacționa
cu componentele celulare și pentru a produce efecte genotoxice
( mutații, cancer, moartea celulei ), necesită o activare enzimatică.
Activarea constă în transformarea substanței precarcinogene într-o
serie de metaboliți intermediari dintre care numai cîțiva ( sau unul
singur ) reprezintă de fapt mataboliții activi ( ,,ultimate carcinogen”).
Această fază este însoțită concomitent și concurent de procese de
dezactivare și detoxifiere folosite de către celulă (organism) pentru
diminuarea sau chiar anularea efectului genotoxic al carcinogenului
( eficiența fiind în funcție de cantitatea carcinogenului și de
răspunsul genetic al celulelor implicate ).
În această grupă cele mai reprezentative sînt hidrocarburile policiclice
aromatice și aflatoxinele care au ca metaboliți acțivi derivați diol-epoxi
sau respectiv epoxi ; nitrozoaminele ( DMNA : dimetilnitrozoamina
și DENA ; dietilnitrozoamina ) care transferă grupările metil sau etil
pe nucleotidele ADN și ARN ( nucleotidele fiind unitățile structurale
ale ADN, reprezentate de adenină, guanină, timidină, și citozină, iar
în molecula de ARN timidina fiind înlocuită de uridină ) sau coloranții
azoici care printr-un proces de N-hidroxilare devin derivați cu reactivitate
electrofilă ( captatori de electroni ).
O importanță deosebită pentru procesul de carcinogeneză chimică o
reprezintă existența altor trei categorii de substanțe chimice care sunt
carcinogene per se, însă favorizează carcinogeneza sau o inhibă.




Carcinogenii Direcți





CARCINOGENII DIRECȚI



Carcinogenii direcți, substanțe ce pot interacționa
direct cu ADN sau altă macromoleculă celulară
critică, producînd leziunea biochimică primară,
necesară inițierii procesului de transformare malignă.
În această categorie pot fi menționați agenții alchilanți
ca : derivați cu grupări azotiperitice, N-nitrocoureele,
unele antibiotice anticanceroase ( adriamicina,
daunomicina, mitomicina ).












Clasificarea Substanțelor Carcinogene




CLASIFICARE SUBSTANȚELOR CARCINOGENE



Agenții carcinogeni chimici sînt reprezentați de un număr de substanțe
naturale sau sintetice.
După provebiența lor por fi exogeni sau endrogeni, însă marea majoritate este
reprezentată de substanțe chimice exogene.
Cele mai reprezentative sînt hidrocarburile polociclice aromatice (HPA),
nitrozoderivații, nitrozaminele, coloranții azoici, citostaticele, unele
antibiotice ( actinomicina, daunomicina ), micotoxinele, unele săruri
metalice corespunzătoare ionilor Be2+, Co2+, Ni2+, Cd2+, Pb2+.
Substanțele endrogene cu potenția carcinogen sînt considerate hormonii
estrogeni, unii metaboliți ai triptofanului, acizii biliari.
Unele plante și produse ale lor, conțin substanțe cu potențial mutagen/carcinogen
și anume : luteoskyrina ( componenta galbenă a orezului ), patulina
( componenta roșie a mărului ), safrolul, cycasina.
După modul de acțiune al substanțelor carcinogene asupra componentelor
celulare critice ( ADN,ARN, proteine ) carcinogenii pot fi clasificați în :

Carcinogenii direcți

Carcinogenii indirecți

Cocarcinogenii și Promotorii

Inhibitorii ( antiinițiatorii sau/și antipromotorii )



Substanțe Carcinogene de Origine Naturală




SUBSTANțE CARCINOGENE DE ORIGINE NATURALĂ


Punerea în evidență a substanțelor chimice carcinogene de origine naturală.
Pe lîngă substanțele rezultate din tehnologii noi ( date recente estimează
că anual se sintetizează peste 200 000 de substanțe chimice noi ) s-au pus
în evidență și produși carcinogeni generați de bacterii, fungi etc.
Astfel, din Penicillium islandicum ( care contaminează orezul ) sau Aspergillus
flavus ( care contaminează cerealele, fasolea, nucile sau orice produs
alimentar depozitat în condiții de umezeală și temperaturi neadecvate )
s-au izolat compuși carcinogei foarte activi ca : luteoskrina și respectiv
aflatozinele B1 și G1, care sînt implicate în cancerizarea hepatică.
Datorită efectului, de obicei cumulativ, al agenților carcinogeni ( direcți și
indirecți ) sau potențial carcinogeni, expunerea de lungă durată, chiar la
cantități considerate nepericuloase, poate reprezenta cauza primară a
transformării maligne celulare.
Efectul aditiv, sinergic sau de potențare exercitat de numeroase noxe ce
intervin simultan sau secvențial, datorită caracterului extrem de complex al
expunerii umane ( ca de ex : substanțe carcinogene sau cocarcinogene,
radiații ionizante și ultraviolete, viruși, etc. ) favorizează sau chiar accelerează
procesul de carcinogeneză.
Din aceste motive evaluarea expunerii la unii dintre acești factori nu se poate
face cu acurateșea impusă de rigorile ștințifice.
Printre aceștia, alimentele sau regiunile alimentare consumate de diferite
grupuri populaționale reprezintă categoria cea mai importantă.
Determinările apar dificile nu numai din cauză că este greu de cunoscut tipul
regimului alimentar folosit, dar și datorită complexiatății elementelor nutriționale
specifice pe care le conțin aceste regimuri.
Pentru a înțelege mai bine aspectele particulare ale implicațiilor factorilor
alimentari în procesul complex al carcinogenezei vom prezenta în mod sumar
definiția și tipurile de carcinogeni chimici prezenta în mod sumar definiția și tipurile
de carcinogeni chimici precum și aspecte privind metabolizarea și interacțiunea
lor molecula critică, reprezentată de acidul deoxiribonucleic ( ADN ).






Existența Unei Diversități Geografice






EXISTENȚA UNEI DIVERSITĂȚI GEOGRAFICE



Diversitățile geografice în frecvența apariției și a localizărilor
cancerului.
Pentru a exemplifica importanța factorului geografic în incidența
cancerului se poate cita : cancerul gastric în Japonia, și cancerul
hepatic în Africa cu o frecvență crescută, comparativ cu S.U.A.
și Canada.
Studiile pe emigranții ( descendenții acestora ) indică modificarea
incidenței la valorile caracteristice țării ( zonei geografice ) în
care s-au fixat.
Aceste cercetări au arătat că variația în distribuție și modificările
în frecvență se datoresc fie diferențelor cantitative ale gradului
de expunere la agenții carcinogeni, fie intervenției unor factori
naturali sau adăugați care protejează organismul împotriva acestor
agenți, preponderent existenți în compoziția alimentelor sau rezultate
din modul de conservare sau de preparare al lor, dar în nici un caz
unor factor etnici ereditari.





Existența Cancerelor Iatrogene




EXISTENȚA CANCERELOR IATROGENE



Cancerele iatrogene care apar în urma tratamentelor cu unele
medicamente și care reprezintă sub 1% din totalul cancerelor.
În această categorie se pot enumera agenții imunorepresori
folosiți intensiv în terapia transplanturilor de organ și în
tratamentul cancerului ca : agenții alchilanți sau antibioticele
antitumorale.
Datorită depistării precoce a unor forme de cancer și a creșterii
sficienței terapiei, multe cancere pot fi vindecate sau viața
bolnavilor prelungită foarte mult.
Dar ca o consecință a acestui efect, în literatură se semnelează
din ce în ce mai frecvent apariția celui de-al doilea cancer, atribuit
tratamentelor aplicate.
Astfel, se explică apariția cancerului vaginal la descendentele ale
căror mame au făcut tratament cu dietilstilbestrol pentru menținerea
sarcinii sau au folosit pilule anticoncepționale, sau a cancerului renal
după folosirea intensivă a fenotiazinei.






Existența Cancerelor Profesionale




EXISTENȚA CANCERELOR PROFESIONALE



Cancerele profesionale care apar în urma expunerii de mai lungă
sau scurtă durată, la substanțele chimice și care reprezintă
sub 4% din totalul cancerelor.
Odată cu dezvoltarea și diversificarea industrială, frecvența
tumorilor maligne profesionale a crescut în mod semnificativ,
punîndu-se în evidență noi localizări, ca de exemplu : cancerul
vezicii urinare în industria coloranților de anilină și cauciuc, induse
prin B-naftilamină, benzidină, 2-aminobifenil ; cancerul pulmonar
la minerii din minele de uraniu din Colorado, la lucrătorii de la
cuptoarele de cocsificare a cărbunelui, din fabricile de citostatice din
Japonia, la lucrătorii din S.U.A. expuși, chiar pe o perioadă scurtă,
la acțiunea bis(clormetil)eterului ; osteosarcomul la lucrătorii expuși
la radium și thorium ; cancerul sinusurilor nazale la lucrătorii lemnarii ;
cancerul pulmonar și pleural la lucrtorii izolatoriaști sau constructori
care lucrează cu azbest ; cancerul pancreasului și limfoamele la chimiști
organicieni ; cancerul hepatic ( angiosarcom ) la lucrătorii din industria
clorurii de vinil.





Principii și Indicații Terapeutice




PRINCIPII ȘI INDICAȚII TERAPEUTICE


Tratamentul sindromului ZE are două direcții :
1). suprimarea sau tratarea consecințelor hipergastrinemiei și a hipersecreției
gastrice acide la nivelul organelor țintă (stomac, duoden, jejun ).
2). tratamentul adresat direct sursei de hipersecreție a gastrinei.
a) În cadrul tratamentului adresat organelor țintă, cel mai frecvent folosit
în practică, ca metodă radicală ce permite suprimarea efectelor negative ale
hipersecreției acide, este gastrectomia totală.
Analizînd rezultatele în funcție de supraviețuire, gastrectomia totală nu oferă
o protecție permanentă asupra dezvoltării tumorii și a metastazelor, iar, dingura
rațiune a gastrectomiei totală este reducerea mortalității prin ulcere complicate
de hemoragie digestivă superioară HDS sau perforare.
Mortalitatea după gastrectomia totală pentru SZE variază între 5 și 30%.
Datorită acestor concluzii, pentru tratamentul adresat organului țintă s-a apelat
la agenți farmacologici, între care cimetidina ocupă un loc principal.
Alături de cimetidină, separat sau în asociere cu aceasta, se folosesc prostaglandinele
analoge, anticolinergicele și beta-blocantele, substanțe cu acțiune de neutralizare
a receptorilor H2-histaminici.
La mai mult de 80% din cazuri, cimetidina reduce secreția acidă, amendează
simptomatologia și duce la vindecarea ulcerului.
Dacă ulcerul peptic apare în cadrul sindromului Wermer, acțiunea cimetidinei
poate fi favorizată de paratiroidectomia totală.
Cimetidina trebuie administrată la fiecare 6 ore; întreruperea tratamentului, chiar
pentru scurt timp, duce la recidivarea simptomelor și riscă apariția unor complicații serioase.

b) Tratamentul care se adresează direct gastrinomului cunoaște, la rîndul lui,
două metode :
1. chimioterapia dirijată împotriva tumorilor endocrine, bazată pe streptozotocin
administrat pe cale generală sau intraarterială, celiacă.
Rezultatele preliminare prezentate de Stadil par favorabile în cazul metastazelor
hepatice, care contraindică orice intervenție radicală.
2. Chirurgia se exereză adresată tumorii pancreatice sau extrapancreatice.
Depinde de doi parametri : dimensiunea tumorii și raporturile sale cu organe vecine
și de prezența sau absența metastazelor hepatice.
Intenția chirurgiei curative se bazează pe faptul că cel puțin 60%din gastrinoame
sînt maligne.
Din nefericire însă, jumătate din acestea prezintă deja metastaze în momentul tratamentul.
Radicalitatea este împiedicată și de faptul că peste 50% din pacienți prezintă
tumori primare multiple, dintre care, nici 50% nu sînt depistate de chirurg.
După chirurgia așa-zis curativă, sindromul recidivează la aproape jumătate din pacienți,
datorită tumorilor restante.
La mulți pacienți tumora nu poate fi găsită intraoperator, datorită fie dimensiunilor mici
sau localizării ectopice, fie faptului că pacientul nu prezintă tumoră, ci o hiperplazie
difuză a celulelor secretante.
La peste 200 de cazuri cu tumori ale capului pancreasului, tratați prin pancreatectomie
sau duodeno-pancreatectomie, rezultatele îndepărtate au fost foarte slabe datorită
prezenței tumorilor primare multiple, a ratei crescute de recidivă și a mortalității
peroperatorii ridicate.



Aspecte Anatomo-Patologice ale Gastrinomului




ASPECTE ANATOMO-PATOLOGICE ALE GASTRINOMULUI


La baza gastrinomului se află o hiperplazie a celulelor G,
la care se asociază gastrita și un factor genetic ce poate
declanșa un sindrom endocrin politumoral.
Acceptînd hiperplazia celulelor G ca punct de plecare al
dezvoltării gastrinomului,
avem și explicația faptului că majoritatea acestor tumori
sînt plurifocale.
Criteriile de malignitate sînt aceleași cu cele acceptate
în general.
În cazul gastrinoamelor, ca factori cu valoare prognostică
se mai iau în considerare plurifocalitatea și leziunile asociate :
hiperplazia endocrină,
poliendocrinopatiile tumorale și dezvoltarea familiară.
Leziunile gastrointestinale observate ca o consecință a
hipergastrinemiei arată, la examenul microscopic, o
augmentare importantă a masei de celule parietale.
La nivelul duodenului se constată aspecte de heterotipie
fundică și hiperplazia glandelor Brunner, care se continuă și în jejun.
Leziunile inflamatorii duodeno-jejunale, constau într-o
importanță infiltrare limfo-plasmocitară corionică.
Se observă și atrofia parțială a vilozităților.
Excesul de gastrină liberă are ca urmare hiperplazia mucoasei
gastrice, prin creșterea importantă a densității masei celulare
parietale, și ca efect conjugat, contractura sfincterului
inferior al esofagului.
Se consideră că enteropatia, este urmarea iritării și
distrugerii mucoasei intestinale, datorită acidității acumulate
consecutiv hipersecreție de gastrină.
Excesul de acid distruge de asemenea și lipaza pancreatică,
ceea ce duce la maldigestia grăsimilor și apariția steatoreei.



Hipergastrinemia și Hipergastrinemia Macromoleculară




1. HIPERGASTRINEMIA


Hipergastrinemia din insuficiența renală, atît acută,
cît și cronică este în relație directă cu concentrația
serică a creatininei.
Rinichiul este un loc de elecție al distrugerii
gastrinei, iar hipergastrinemia poate fi rezultatul
metabolizării defectuoase de la acest nivel.



2. Hipergastrinemia macromoleculară


Malagelada și col, au prezentat cîțiva pacienți
cu hipergastrinemie, unde moleculele de gastrină
erau mai mari decît cele cunoscute, fără a se
găsi gastrinomul ca substrat anatomic.
Importanța clinică a acestei observații constă în
faptul că o elevare a gastrinemiei la testele
imunologice nu trebuie să fie neapărat legată
de un gastrinom.




Sindromul Intestinului Scurt





SINDROMUL INTESTINULUI SCURT



Ca urmare a unei rezecții întinse a intestinului
subțire, se poate dezvolta o hipergastrinemie, cu
ulcer peptic.
Se pare că această hipergastrinemie este rezultatul
însepărtării unui inhibitor enteral al secreției de
gastrină sau al reducerii catabolismului acesteia.
Boala ulceroasă care complică sindromul intestinului
scurt, se poate ameliora sau vindeca prin
vagotomie+antrectomie.







Sindromul Antrului Restant




SINDROMUL ANTRULUI RESTANT



Se descriu cazuri în care gastreotomia insuficientă,
a lăsat pe loc antrul piloric, loc de aglomerare a celulelor
G secretante de gastrină.
În această situație poate apare o hipergastrinemie, cu
ulcer recidivat, sever.
Simpla rezecție a antrului restant corectează situația.
Diagnosticul de antru restant se pune prin recitirea piesei
provenite de la operația anterioară, pe care nu se va găsi
gulerașul de mucoasă duodenală care arată efectuarea
corectă a gastrectomiei.










Hiperplazia celulelor G




HIPERPLAZIA CELULELOR G




Hiperplazia primară a celulelor G ca o cauză a apariției ulcerului peptic
prin hipergastrinemie.
Hiperplazia primară a celulelor G poate fi demostrată de răspunsul exagerat
al gastrinei la alimente și prin scăderea rapidă a gastrinemiei la administrarea
intravenoasă de secretină.
Tratamentul propus antrectomie cu vagotomie, este justificat prin faptul că
antrectomia îndepărtează sursa de gastrină, iar vagotomia reduce secreția
 acidă din celule oxifilice ale stomacului restant.
S-a descris și hiperplazia secundară a celulelor G, frecvent întîlnită în anemia
pernicioasă, reflectînd pierderea inhibării prin feed-back a secreției acide.
Același efect se obține uneori și după vagotomie.
Este posibil ca hipergastrinemia apărută după vagotomie să fie rezultatul nu
numai al hiperplaziei celuleror G, ci și al dispariției mediatorului de inhibiției
vagală a eliberări de gastrină.






Gastrinomul



GASTRINOMUL


Gastrinomul este tumora endocrino-secretantă cu originea în celulele
G și are ca principal produs de secreție gastrină.
Ocupă locul al doilea între endrocrinopatiile neoplazice din pancreas.
13% din tumorile producătoare de gastrină au fost găsite în duoden,
cca 1%, în stomac și arborele biliar și 85% în pancreas.
Această incidență este în contranst cu aria de distribuire normală a celulelor
originare, care sînt foarte aglomerate în mucoasa antrului gastric, mai
puțin dense în mucoasa intestinală și absențe în cea pancreatică umană.
În urma observațiilor adunate, sindromul Zollinger-Ellison ( SZE ) se
caracterizează prin :
a) Ulcere ( unice sau multiple )  care interesează duodenul, jejunul și/sau
stomacul, ulcere cauzate de hipersecreția acidă considerabilă indisă printr-o
eliberare anormală de gastrită ;
b) Țesutul rensponsabil de hipersecreția hormonală este o tumoră benignă
sau malignă, pancreatică, duodenală,
gastrică sau - excepțional - biliară, de aceea, termenul de gastrinom este la
ora actuală preferat celui de SZE;
c) Din punct de vedere clinic, se poate manifesta paucisimptomatic, printr-o
maladie ulceroasă în aparență banală ( cu hipergastrinemie moderată );
d) Odată cu introducerea în practică a inhibitorilor secreției gastrice acide
( inhibiția receptorilor H2 histaminici ), terapia medicală a acestui sindrom
a căpătat o bază largă de aplicare.
Analizînd 24 de pacienți cu gastrinom, contată că simptomatologia clinică
este următoarea :
Durere abdominală                  100%
Hipersecreție acidă gastrică     100%
Ulcer rebel la tratament             92%
Vomă                                          75%
Diaree                                         65%
Corticosteroizi urinari                58%
Steatoree                                     50%
Nefrolitiază                                 29%
Ulcere cu localizare atipică         21%
Episoade hipoglicemice                4%

Ulcerul se poate prezenta în 4 eventualități :

1). ulcerul unic ( 60-70% din cazuri ) cu localizare bulbară sau imediat
postbulbară ( dintre acestea 75% sînt unice ); foarte rar, localizarea este
gastrică și 10% dintre acestea sînt unice.
Expresia lor clinică este banală.

2). ulcere unice evocatoare pentru SZE sînt cele cu localizare neobișnuite
( duoden distal, jejun ).
Această situație se întîlnește la 21% din cazuri.

3). ulcerele multiple apar la 10-20% din cazurile de gastrinom.
Asocierea cea mai semnificativă este de ulcer bulbar+ulcer duodenal distal
sau jejunal.
Asocierea dintre ulcerul bulbar și cel gastric, deși este o norțiune clasică,
se întîlnește doar în 10-15% din cazuri.

4). Severitatea evoluției ulcerului a fost mult timp considerată elementul
esențial al SZE.
Unul din elementele de diagnostic îl constituia prezența ulcerului peptic
juxta-anastomic postoperator, recidivat după gastrectomia parțială.
Examenul clinic și radiologic practic nu pot fi stabilite leziunii ulceroase.
Pentru evidențierea gastrinomului putem apela însă la o serie de examinări
paraclinice ca:
- Radiografia abdominală pe gol, cînd putem surprinde eventuale calcifieri
pancreatice ce ar sugera prezența pancreatice ce ar sugera prezența gastrinomului
( în contextul clinic ),
- Arteriografia selectivă a arterelor digestive ( trunchiul celiac și artera mezenterică
superioară ), deși face parte din bilanțul sistematic al SZE, rezultatele sale nu sînt
pozitive decît în 50% din cazuri;
- Scintigrafia pancreatică, ca și Wirsungografia retrogradă prin endoscopia și
cateterizarea papilei duodenale, nu au dat rezultatele scontate;
- Se așteaptă mai mult de la tomodensitometrie, care ar putea detecta tumorile
pancreatice de dimensiuni mici.
În prezența ulcerelor rebele, este necesar să ne gîndim și la alte posibilități
de secreție a gastrinei, în afara gastrinomului.




Poezia Toboșarul Timpurilor Noi de Mihai Beniuc



TOBOȘARUL TIMPURILOR NOI


Nimenea nu știe pînă mîne
Ce se mai alege și din noi -
Fost-am totuși eu și voi rămîne
Toboșarul timpurilor noi.


Cîntecele mele de perzanie
Ptevesteau de mult acest război -
Eu eram în mîndra Transilvanie
Toboșarul timpurilor noi.


Am venit pe malul Dîmboviței
Să sădesc maci roșii în noroi -
Roșii maci pe malul Dîmboviței,
Toboșar al timpurilor noi.


Iată azi, cu mii de cai putere,
Timpuri mari s-anunță pentru noi.
Eu voi fi - se cere, nu se cere -
Toboșarul timpurilor noi.


Zîna mea desprinsă cu tristeți,
Pune peste jale nou altoi :
Bucurii să cînți ai să te-nveți,
Toboșar al timpurilor noi !


Fie cum mi-o fi de-acum norocul
- N-am purtat trifoi cu patru foi -
Lumea veche arz-o însă focul,
Toboșar al timpurilor noi !


Nimenea nu știe pînă mîne
Ce s-o mai alege și din noi -
Fost-am, totuși, eu și voi rămîne
Toboșarul timpurilor noi !

3 septembrie 1944




Poezia Prin Pădurea Blestemată de Mihai Beniuc



PRIN PĂDUREA BLESTEMATĂ


Nu rîde, nu surîde !
Fii crunt ca o mască primitivă,
Și mai ales prefă-te deopotrivă
Cu-aceste suflete hîde.


Taci. O vorbă nu spune.
Nu privi înapoi.
Cu pasul sigur treci printre strigoi
Și printre vrăjitoarele nebune.


Aceasta e pădurea blestemată.
Nu te lasa ispitit de năluci.
'Nainte mereu să te duci
Și numai înainte cată.


Auzi ? te strigă din urmă.
Te-au cunoscut.
Fă-te că n-auzi, fii mut.
Astfel  te curmă...


11 decembrie 1943




Poezia A Fost Odată Unul Horea de Mihai Beniuc



A FOST ODATĂ UNUL HOREA


A fost pe-aici odată unul Horea...
Vi se face pielea de găină ?
De ce ? Doar nu el dobîndi victoria !
Și la urma urmei tot n-o să mai vină !


Mi se pare însă că mai sînt
Ooarecari nepoți prin munte.
Ei ! dar cine-ar îndrăzni azi pe pămînt
Pe voi să vă-nfrunte ?


Sînteți cei mari, deși nu cei mai tari.
Și știți poporul e prost.
Mai spînzurați doi, trei vizionari
Și totul va sta cum a fost.


Ori poate-aceste mari fierberi
Vă dau insomnie ?
Puneți la uși o mie de cerberi
Și încă o mie !


De altfel ( sigur nu sînt însă )
Se poate să vă cruțe.
În orice caz, s-aveți averea strînsă
Toată-n căruțe !


Argintul, aurul, pietrele !
E pusă viza pe pașapoarte ?
Slugilor, păziți-le vetrele,
Boierii pleacă departe !...

5 decembrie 1943




Poezia Durerea Romînească de Mihai Beniuc




DUREREA ROMÎNEASCĂ


Ca în exil mă simt în țara mea !
Idoli străini, mari băutori de sînge,
Turbat s-au apucat aici să bea.
În jurul lor poporul pumni i-și strînge.


Eu, băutor de vin și mare meșter,
În cîntec de iubire și de moarte,
Retrasu-m-am ca schivnicul în peșteră
De zgomotul petrecerii departe.


A trebuit să-mi pun căluș pe coardă,
Pe-a inimii, că prea era nebună -
De-acuma surd în suflet mai răsună
Și-mi biciuiește carnea ca o joardă.


Voi, trecători alăturea de vreme,
Dacă-auziți cum cîntecele plîng,
Să știți că-n miezul muntelui, adînc
Durerea romînească geme !

1943





Poezia Cu Mii de Cai Putere de Mihai Beniuc



CU MII DE CAI PUTERE


Nu-s pui de domn, nu țin să par deștept.
Pe oameni îi privesc în față drept.
Ci-n fața oricui clopul nu-mi ridic -
Părinții mei dau țării bob din spic !


N-ajung nimic ? - De mii de generații
Noi tot muncim, și au ajuns tot alții...
Așa ă fie, dacă-i dat așa
Dar pîn' la urmă tot se va vedea !


Ori nu-i așa ? - Hei, nouă sute șapte...
Îl știm, îl știm ! Și-i drept, e încă noapte.
Dar s-a-nroșit a ziuă-n răsărit.
Umblați ca furnicarul răscolit.


Ați priceput : Cu mii de cai putere
Se crapă zorii unei alte ere !

1939



Poezie E Slobod Să mai Cînt ? de Mihai Beniuc



E SLOBOD SĂ MAI CÎNT ?


Am coborît din munți și bolovani
Legendele lui Horia-mi curg în sînge,
În doina mea Ardealul plînge
Și cer dreptate două mii de ani.


Eu sînt trimisul timpurilor noi,
Ieșit din rînd cu cei ce ară glia
Și totuși vin întrebător la voi :
E slobod să mai cînt în Romînia ?



Ar trebui să-mi bag un sămădău
Ca numărul dușmanilor să-mi țină.
Ai ! ce-am să-i calc odată crunt în tină,
Necruțător, fără păreri de rău.


Puțin îmi pasă că mă blăstămați
Și m-alungați cu pietre ca pe cîne.
Destinul meu a fost și va rămîne
Să-mi port revolta mîndră sub Carpați.



Striviți-mă cu rpata-n Bălgărad ,
Fluierul Iancului mi-l puneți în gură,
Prin țărmul vostru-nțelenit de ură
Tot am să-mi tai cu cîntecele vad !

1941



Poezia Cătră Casă de Mihai Beniuc



CĂTRĂ CASĂ

Luna - daurit paing
Legănat în pînza serii
Stă pîndit ( să nu le sperii ! )
Stelele ce mai l-ating.


Încărcat cu nuferi lacul
Lin zîmbește, și viclene
Frunze tremură din gene
Vorovind precum li-i placul.


Eu, tot singur, măsur drumul
Și gîndesc la lucruri vechi.
Șopotesc părechi, părechi
Prin tăcerile ca fumul.


Cine m-a chemat ? Iluzii,
Iar vă rîdeți de poet ?
Șuier printre dinți încet
De amor, ca toți zăluzii.


Eh ! și ce-i Au n-am eu dreptul
Mult mai mult ca ceilalți ?
Printre tufe brazii-nalți
Mîndri stau scoțîndu-și pieptul !


- Lasă. Altădată. Lasă !
Și o iau domol, domol
Pe cărări cu lung ocol
Cătră casă.




Poezia 1 Mai 1945 de Mihai Beniuc



1 MAI 1945


Pe vechile ruginite coarde
Cum am să cînt, să descînt
Această nouă viață ce arde,
Ce vine năvalnică-n tropot,
Întîiul Mai slobod
Pe romînescu pămînt ?


Graiului nostru, deprins
Cu pumnul tău, suferință,
Îi dă astăzi nouă ființă
Puterea cea mare, de ne-nvins
Uriașul cuvînt :
Libertate !


Ne tremură buzele, aproape
Că plîngem, șoptindu-l
În brațele dedate să rupă, să darme, să sape,
Nu știu să strîngem, ori strîngem prea tare
Odorul acesta prea drag,
Prea gingaș pentru asprele noastre palme murdare.


Și totuși vocile noastre,
Obișnuite doar să geamă,
Vor despica țăriile albastre
Cu cîntece noi
Ca niște goarne de aramă.


Din inima ruptă,
Din vechiul strigăt de luptă
Zbucnește-n tărie,
Tu cîntec de bucurie !


Ei ! muncitorilor !
A voastră e ziua măreață !
Din străbunul Armindeni
Răsare azi pretutindeni
O nouă viață !


În umbră sînt încă la pîndă,
Tovarășe, ține la pas !
Și ochii în patru
La cel care umblă să vîndă,
Lasă pe creștet să-i cadă
A pumnului tău cruntă osîndă !


Întinde frățeasca ta mînă,
Cernită de lucru-n uzini
Plugarului vrajnic ce ară
Cu trudă bătrînă țărînă
Sub zarea încinsă
De rumene lumini !


De-apururi, pe veci, totdeauna
Rîmîie înfipt, pe cetatea primăverii
Drapelul tău, Libertatea !
Fug speriați bivolii durerii
Ca turme de nori împrăștiate ;
Iar cerul încinge cununa
Unui nou curcubeu :
Dreptate, Pace, Libertate.


Noi înșine, nouă poruncă,
știm drumul : Nainte !
- Slăvește azi falnicul praznic
Al marei mulțimi muncitoare,
Iar mîne : La muncă !



Poezia Ileana de Mihai Beniuc



ILEANA


În codrul acesta vrăjit
Stejarii-s de două milenii.
Sub mușchiul de taină așteaptă
Făptura de vis a Ilenii.


Vestiți cavaleri din apus
Umblat-au mereu s-o găsească -
Un blestem ce-apasă pe codru
Schimbatu-i-a-n piatră și iască.



Mari lotri cu nume temut
Cerca-au pe zînă s-o fure -
Cadravele lor putrezesc
În reavăn pămînt de pădure.


Și zîna visează de veacuri
Un tînăr născut în dumbravă
Să vină să-i dea n sărut,
Trezind-o din vraja bolnavă.


1941


Poezia Cîntec de Primăvară de Mihai Beniuc




CÎNTEC DE PRIMĂVARĂ


În zădar vă zbateți și asudă
Fruntea voastră galbenă ca ceară,
Nu puteți, degeaba-i orice trudă,
Să legați cu lanțuri primăvara.


Muguri noi țîfnesc din putregai,
Înfrunzește și-nflorește țara.
Și voi vreți, cînd noi intrăm în mai,
Să legați cu lanțuri primăvara ?


Alte vînturi proaspete, frămîntă
Codrii tineri, zilele-s ca para.
Vouă nu știu ce sticleți vă cîntă
Să legați cu lanțuri primăvara.


Nu simțiți apropiatul freamăt
De furtună ce-npînzește țara ?
În zadar vă opintiți cu geamăt
Să legați cu lanțuri primăvara.


În zădar vă zbateți și asudă
Fruntea voastră galbenă ca ceara,
Nu puteți, degeaba-i orice trudă,
Să legați cu lanțuri primăvara.

1939


Poezia Așteptare de Mihai Beniuc



AȘTEPTARE


Murmurînd adînc și tainic
Cîntă frunzele Sybile :
Nou luceafăr vine crainic
Pentru zorii altor zile.


Am văzut prin cîte-o vale
Tăinuit ascunși în peșteri
Cum, lovind în nicovale,
Lănci ascut piticii meșteri.


În păduri cu veacuri grele,
În inele de stejari
Mormăie citind în stele
Înțelepți solomonari.


Stăpînind, cu trudă încă
Somnu negrului bălăur
Adormit în vrajă-adîncă
Pe grămada lui de aur,


Ei așteaptă, tot așteaptă
Ziua marelui noroc,
Făt-frumos în mîna dreaptă
Cu o sabie de foc.


1942

Poezia Destin de Mihai Beniuc



DESTIN


Ce vă tot învolburați răzmeriți,
Gînduri voi, în tigva mea bețivă ?
Ori tu crezi că soarta nu ți-o meriți,
Inima de-atîtea ori naivă ?


Vezi și tu, nu-i tuturora dat
Să se-mbuibe-n aurul vieții -
Tata-i om sărac la noi în sat,
Mai sărac sînt eu ca toți poeții.


Dar de-aceea strașnica mea liră,
Nu te teme, nu te pun în cui -
Cîntul meu ca mâna se răsfiră
Peste jalea grea a veacului.


Dacă astăzi Blaga sau Arghezi
Sînt mai mult decît Mihai Beniuc,
S-or topi răcelile zăpezii
Cînd va fi de-aicea să mă duc.


Și va fi nu peste mult acesta,
Pomul morții iată c-a-nflorit ;
Umbra lui mi-a-ntunecat fereastra
Ce-am deschis-o cătră răsărit.


Văd mereu cum crucile de lemn
Ca trifoiul umplu zilnic huma -
Prieteni, prieteni ! asta e un semn
C-a sosit timpul meu de-acuma.


Muntele durerilor umane
Mi se-nalță maiestos în față.
Sus pe culme tu, Nazaretane,
Stai învingător peste viață.


Știu că nu mi-i dat să fiu la fel,
Ca tîlharul am trecut prin lume ;
Mulțumit voi fi să pier ca el
Stins în umbra unui mare nume.


Să rostesc de-acum numele tău
În aceste crunte vremi buimace
Nu mă simt chemat și vrednic eu,
O, tu Timp aducător de pace !


Dar în zori cînd va cînta cocoșul
Și vor curge noi lumini, pe frunți,
Stihul meu va fi păunul roșu
Beat de slavă dănțuind pe munți.


Vie-apoi prăpădul peste mine !
Vălmășit în marea tulburare
Doar atît mai am să strig la tine :
Ai și pentru neamul meu iertare !

1942