Fabula Acul și Ața de Tudor Arghezi






ACUL ȘI AȚA



Nenea Acul, țața Ața
Își pierdură dimineața
Pe un cot
De postav sau șeviot.
Nu prea știu porecla lor,
Pentru că nu sînt croitor.



Acul zise : - ,,Ce ai azi
De te-ncurci mereu și cazi ?
Cînd te rupi și cînd te-nnozi
La un fir cu două cozi.”




Ața zise : - ,,Tu mi-o spui,
Cînd mă duci așa haihui ?
Ia mai bine ține-ți gura
Și fă drept împunsătura.
Văd că lucrul nu ți-e drag,
Cpși de-o zi la un nădrag
Și nu te-am văzut în stare
Să pui niște buzunare.
Te-ai întors de-atîtea ori
De la bumbi la cheotori,
Și cu toate că ți-am spus
Că-i pui strîmb, mai jos, mai sus,
Ca un încăpățînat
Tu nici nu m-ai ascultat.
Și clientul și patronul
Au văzut că pantalonul
Încercat a treia oară
Tot îl roade
Și nu-i vine cumsecade.
Ia nu te mai îngîmfa,
Lua-te-ar Naiba să te ia.
Cine treaba nu și-o știe
Ia o altă meserie.”
Zise Acul : - ,,Stai nițel.
Cîrpa-nfruntă pe oțel ?
Te-am simțit de-o vreme, Ață.
Că ajungi cam îndrăzneață.
Altă treabă nu mai ai,
De te ții de mine scai ?
Nu mai pot să fac un pas,
Că-mi dai una peste nas.
Numai să nu-ți pară rău.
Fii, mă rog, de capul tău.
Nu-i destulă o rușine,
Ca un maț c-atîrni de mine ?





Mult o să te mai rabd și car ?
Parcă ți-aș fi fost măgar.
Nu vezi c-ai îmbătrînit ?
Cicăleala te-a băbit
Și, din neagră, ai albit.
Tu ești ce feseseși : Ața ?
Îți dă, uite, și mustața.
Cînd m-am însurat cu tine
Nu te săturai de bine.
Ai uitat, de cînd te-am luat
De pe ghem, că ți-s bărbat ?”





- ,,Uite cine mă învață ! -
Îi răspunse țața Ață. -
Un sfrijit, un găunos,
Încrezut bărbat frumos.
Uită și el că, la zor,
L-am primit, de milă, chior.
De m-aș lua după sudalme,
I-aș cîrpi și două palme.”





La această sindrofie
A sărit dintr-o cutie
Acul bont cu gămălie,
Care nu se prea pricepe
Cît și celălalt să-nțepe.
Ubse-l pui acolo șade,
Că e tare cumsecade.
Și s-a mai vîrît să fie
Și o copcă mărturie.
Și un nasture, tiptil,
De cămașe de copil.
Mai pîndea și-un crocodil
Cu gingiile căscate
Pînă pe la jumătate,
Gros în fălci și acuțit :
Foarfecele de croit.




Dar cînd fuse - de odată -
Cearta mai întărîtată,
A intrat, cum s-a făcut,
O mașină de cusut.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.