Poezia Maica Scintila de Tudor Arghezi






MAICA SCINTILA




Mîna Maicii Scintila de la ușe
Îi moale ca o mînușe.
Ochii lungi ai Cuvioșiei-Sale,
Ca niște migdale,
Cu pleoapele apropiate
Dorm pe jumătate.
Sîngele candelei obrazului e de undelemn.
O Madonă de majolică. Un crucifix de lemn.
Un surîs de înger întristat
A trecut, i-a zburat
Ca o columbă, pe dinainte.
Pasul, nesimțit în veșminte,
Vrea tot mai încet să o ducă,
Imaterial și lin, de nălucă.





Florile și fluturii au rămas într-un vis
De stingere în aghiezmele din Paradis.
Nimic nu mai lucește și cîntă.
De dincolo de zare sfîntă
Se-aude-abia corul cetelor sfinte
Cu peruci de aur și cu încălțăminte
Ușoară, de catifea stelară.




Maica Scintila înghiață,
La ușa școlii de o viață,
Descuie și încuie, deschide și închide
Cu chei palide și livide.
Cunoaște toate domnișoarele mititele
Care poartă pe Hristos între mărgele,
Și pe cele care s-au măritat,
Cu diplomă și certificat.
Maica mai descuie ușa din coridor
Fetelor fetițelor.



Maica tristă, maică suavă,
Ești bolnavă
De seninătate și slavă.







Poezia Potcovarii de Tudor Arghezi






POTCOVARII



Cu nările-n părete, un șir de armăsari
Cu jarul subt ciocane, un pîlc de potcovari.
Par de la brîu la scule de zece ori mai mari.




Pe nicovală fierul ia chipul cuvenit,
Și faurul cel negru și roșu-i mulțumit
Potcoava pe copită că drept s-a potrivit.




De-acum și armăsarii-n povară, cîte doi,
Vor căuta cu sete văpaia din noroi,
S-o scapere pe cremeni cu colți pătrați și noi.




Un faur din bătaie ciocanul și-l oprește,
Căci un cărbune brațul i-l mușcă și-l ciupește.
Îl ia, ca pe un purec, din loc, cu două dește.






Poezia Cei Doi Orbi de Tudor Arghezi






CEI DOI ORBI



Mergîndu-și Domnul drumurile sfinte,
Doi orbi ieșiră Domnului nainte.
Legați de braț și spînzurați în bîte,
Păreau, iscați din depărtare,
O plăsmuire cu-arătări urîte,
Cu coarne, cu spinări și opt picioare.





Născuți în beznă ca-ntr-un mîl de apă,
Ei au rămas încătușați de-o groapă,
Și s-au tîrît și-au dibuit domol,
Ca mărăcinii fără de tulpină
Pe-o nentreruptă margine de gol,
Între lumină și-ntre rădăcină.





-,,Mîntuitorule ! strigară cît putură,
Trimite orbilor căutătură.
Despică gloata cu Cuvîntul,
Că ne strivesc bolnavii și ne ceartă,
Și poruncește a cădea pămîntul
De pe lumina ochilor-ne moartă.''



Isus întinse mîna, și
S-a luminat lumea de zi.







Poezia Sonet de Izbîndă de Tudor Arghezi





SONET DE IZBÎNDĂ




Izbînda strînse-alături vitejii la festin,
În platoșe, subt coifuri, cu suliți și topoare.
Și zalelor frecate din nou, licăritoare,
Li se stropea oglinda cu picături de vin




Voinicii apărară fruntării și ogoare
De fala cîte unui străin sau nestrăin,
Și-i rătezară capul cu ochii de venin,
Și-n puseră zăbală-n gingii sîngerătoare.





Toți ațintesc cu pizmă pe cruntul căpitan,
Căci fiecare-n sine de spada lui se miră ;
Porunca lui temută smeri și pe Satan.




Dar ăst fără de teamă flăcău biruitor,
Se uită-n fundul cupei ce buzele-o goliră
Și sfărimînd-o-n palmă, răcnește ; - ,,Vreau să mor !''





Poezia Voci de Tudor Arghezi





VOCI




Tot sufletu-i un clopot mișcat în vînt pe toarte.
L-auzi printre utrenii sunînd în ceasul vieții,
I-asculți bătaia moale, a unuia, departe
Și depărtat în brumă și noaptea cu drumeții.




Îl știi șoptind în zarea durerilor trecute
Și, drept ecou, răspunde o șoaptă de regret,
Și suferința veche pe cea de-acuma se-ascute
Și simți cum vine zilnic ecoul mai încet.





Ți-ai rechemat grădina din timpuri, deșteptată :
Duminici în cîmpie, zorele pe zăbrele,
Cămeșile sumese și umbra lor curată,
Și-un zmalț în geamul casei, din liniștea din stele.





Sunați în amintire, voi suflete, pe rînd,
Cîte-ați trecut prin mine și cîte-ați mai rămas,
Cîte v-ați stins de-a pururi și cărora un gînd
Sau licăr de lumină vă ține loc de glas.




Cînd sufletele toate detot vor fi tăcut
Va mai rămîne, poate, un clopot viu la poartă.
Cine-o veni atuncea din vechiul tău trecut
Să sune-n întuneric și-n timp cu mîna moartă ?






Poezia Siuș de Tudor Arghezi





SUIȘ



Tu ești asemeni celui care
Te-a frămîntat, te-a căutat și născocit,
Și semn izbit în tine-a-ncremenit
De sabie biruitoare.




Aceluia ce-atinge neatins noroiul
Și poate duce drum și peste cer,
Printre aramă, cremene și fier ;
Giganticul, molatecul, vioiul.




El năzuiește-n lespede schimbare,
Singurătăți, de sus, de stalactit,
Din veac cu toate fiind nepotrivit
Și aripile strînse fiindu-i călătoare.





Tu știi tăcea cînd este de tăcere
Și-n toată ora-nnalți cîte un turn
Arhanghelului mare taciturn,
Neliniștit de greaua lui putere.




Știi suferi, iubi și mîngîia,
Îndepărtat de oameni și de tine,
Dar bucurii tînjite și suspine
Nu aburesc oțelul și sticlirea ta.






Poezia În Golf de Tudor Arghezi






ÎN GOLF




Departe, prin suflet, prin zare
Alb crește din lac,
Deschis în tăcerea cea mare,
Un templu, din veac.





Oglinda lui nicio lopată
Și luntre n-ating niciodată,
Nu cleatină vînt.
Nu-i țărm, nu-i pămînt.




Uitată-n lumină sihastră,
Ogiva sticlește pustie
De-o flacără fostă albastră,
Ajunsă în gol cenușie.






Poezia Schivnicie de Tudor Arghezi





SCHIVNICIE





Subt povîrnișul caselor de șiță
Întîrzia din ceruri o șuviță,
Oprită-n marea moartă a nopților din sat,
De-o cracă neagră de potop uscat.




Turmele albe de azur și foc
Încet s-au strămutat din loc.
S-a răsucit lumina-n sine ca zuluful.
Cerul, dezumflat, și-a strîns burduful.




Vînt e ? Geamăt e ? Agonie este ?
Spaimă liniștită stăpînește preste.
Al cui e glasul mare care bate ?
Au vine din Psaltire ? Au vine din cetate ?


Dropii de beznă se tîrăsc îngenunchiate.





Poezia Zăpadă de Tudor Arghezi





ZĂPADĂ



Fulg limpede și pur,
Te-aștept să te scobori,
Petală de pe flori
Sădite în azur.





Azurul se încheagă
Să facă iernii salbă.
E-o trudă-n bolta-ntreagă
Să-ți facă fința albă.




Dar ajungînd la noi,
Cu steaua și cu luna,
Tu treci întodeauna
Și lași în lut noroi.





Astmul Bronșic Tratamente Naturiste




ASTMUL BRONȘIC



Boala caracterizată prin nevoia intensă de aer,
cu expirație greoaie, sufocare, hipersecreție, spasm
și dop de mucus. Astmul bronșic este o hipersensibilitate
la o substanță oarecare - alergie, dar un rol deosebit cronicizarea
este de lungă durată, astmul bronșic poate duce la emfizem
pulmonar și la insuficiență cardiacă.



Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament



Angelica - Angelica archangelica : Decoct din 5 g
de rădăcină mărunțită la o cană de apă, timp de 2 minute.
Se administrează intern : se bea pe parcursul unei zile .
Tincutură medicinală obținută tot din rădăcină mărunțită.
Se administrează intern : cîte 15 picături de 3 ori pe zi.




Captalanul - Petasites hybridus ( L. ) G. M. Sch. - Petasites officinalis Mnch. -
Petasites kablianus Tausch : Decoct din 2 lingurițe de rizomi și stoloni la
o cană de apă. Se administrează intern cîte o cană pe zi.




Ciuboțica cucului - Primula officinalis : Infuzie 2 lingurițe de flori și
rădăcină mărunțite la o cană de apă. Se administrează intern :
se bea pe parcusul unei zile.




Cîrcelul - Ephedra vulgaris Rich : Infuzie din 3 g, din părțile aeriene
ale plantei, la o cană de apă. Se administrează intern : 2 căni pe zi.




Isopul - Hyssopus officinalis : Infuzie din 3 g, din părțile aeriene ale plantei,
la 300 ml apă. Se administrează intern : se bea pe parcusul unei zile.




Jneapănul - Pinus montana Mill : Înfuzie din 5 g, din muguri și lujeri tineri,
la 300 ml apă. Se administrează intern : 300 ml pe zi.



Laptele cîinelui - Euphorbia peplis : Decoct din 2 g de semințe
la 100 ml apă. Se administrează intern în timpul crizelor.



+ Laurul - Datura stramonium : Decoct din 0,5-1 g de frunze uscate și pisate
la 200 ml apă. Se administrează internă în timpul crizelor.




Lichenul de piatră - Cetraria islandica : Decoct dintr-o linguriță de
plantă la o cană de apă. Se administrează intern : 2 căni pe zi
amestecat cu lapte.




Lumînărica - Verbascum phlamoides : Verbascum tha psiforme Schard -
Verbascum thapsus : Infuzie dintr-o linguriță de flori la o cană de apă.
Se administrează intern : o cană pe parcusul unei zile.




Nalba mare - Althaea officinalis : Infuzie dintr-o linguriță de frunze
și flori la o cană de apă. Se administrează intern : 1-2 căni pe zi.
Se mai utilizează maceratul la rece dintr-o linguriță de rădăcină mărunțită
la o cană de apă, timp de 30 de minute ; se adaugă un vîrf de cuțit de
bicarbonat de sodiu. Se administrează intern : se bea pe parcusul unei zile.




Negrilica - Nigella sativa : Decoct din 3 g de semințe pisate la 100 ml apă.
se administrează intern : 2 căni pe zi.



Șovîrvul - Origanum vulgare : Infuzie din 1-2 lingurițe,
din părțile aeriene ale plantei, la 200 ml apă.
Se administrează intern : se beau 3 pahare pe zi.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile



Fabula Liga Șobolanilor de La Fontaine




LIGA ȘOBOLANILOR


Temându-se de un Motan,
ce-l tot pândea să-i facă felul,
se duse cu sfială Șoricelul
să-i ceară o povață bătrânului Gherlan.
Măria Lui Șobolănească
chitise să se oploșească
într-un palat cu nalta bolți
și zice-se că nu știa ce-i frica:
nesocotea Motanul și Pisica
și nu-i păsa de labe ori de colți.
-„Drăguțule, i-ar fi răspuns Gherlanul,
eu singur, orice-aș face,
n-aș izbuti să izgonesc Motanul,
dar Mătăluță fii, te rog, pe pace,
că de-o să strângem roată
șobolănimea toată,
îi vom juca un renghi
acestui pezevenghi!”
O și zbughi de zor printr-o spărtură
și-ajunse în cămară cu sufletul la gură.
-„Dar ce-ai pățit? îi spuse un musafir gălbui
din câți se îmbuibau pe seama lui.
-„Vă spun pe scurt: venii la voi c-un țel:
să-l ajutăm pe bietul Șoricel!
Dihania aceea cumplită, Motănilă,
ar vrea să-l prăpădească fără milă.
Și poate căpcăunul aceasta-n câțiva ani,
când n-o să aibă Șoareci, dă buzna-n Șobolani!”
Înfuriați, Gherlanii strigară toți: La arme!
de-ai fi crezut că borțile-au să darme.
Gherlancele, firește, au izbucnit în plâns,
dar Șobolanii hrana în raniță și-au strâns,
și au pornit - alai năpraznic -
de parcă se duceau la praznic.
Motanul, ajungându-și țelul,
și înhățase Șoricelul.
Cu el în dinți văzând Cotoiul
că se apropie puhoiul,
când s-a răstit la ei o dată,
a-mprăștiat întreaga gloată.
Temându-se ca un cumva s-o pată,
au renunțat pe loc la tărăboi
și la război,
și s-au retras, eroic, în borte de îndată.
Iar dacă tot mai pleacă
vrun Șobolan haihui,-
Motanul îl înșfacă
și-i vai de pielea lui!






Fabula Pădurarul Și Pădurea de La Fontaine




PĂDURARUL ȘI PĂDUREA


C-a rupt-o sau că, poate, s-o fi-ntâmplat să-i cadă,
ajunse cu toporul în mână fără coadă.
Pădurea-n vremea asta nici nu se sinchisea.
Dar Pădurarul nostru rugatu-s-a de ea
o creangă, numai una, să-i mai dea,
făcându-i jurăminte că de azi
s-o duce după lemne în altă parte
și va cruța bătrânii stejari și mândri brazi...
Pădurea, amăgită de vorbele-i deșarte,
i-a dat-o osândindu-se la moarte.
(Avea, în scurtă vreme, amar să se căiască!)
Îndată, Pădurarul, uitând de jurăminte,
purcese s-o sluțească
mai crâncean ca-nainte.
Ce rost avea să plângă
acuma, să n-o darme,
când ea, ca o nătângă,
îi dăruise arme?...


Faci bine tuturor și lumea, zău,
îți face rău!
În van te zbați și strigi, că n-ai putința
să smulgi din rădăcini, din jurul tău,
abuzurile, nerecunoștința.
Dar poți să taci când vezi un nătărău
sluțind nămiaza mare-n chip barbar
plăcuțele umbrare ce când pe rând dispar?...





Fabula Vulpea Și Lupul de La Fontaine




VULPEA ȘI LUPUL


Ostașii îl priveau cu jind
și el s-ar fi dorit ostaș!
De unde oare-o fi venind
că omu-i veșnic cârcotaș?


Fiind prea șubredă la trup
să-nfrunte alte lighioaie,
o Vulpe vrea s-ajungă Lup.
Au Lupul nu se schimbă-n Oaie?


Visează-ațâția gugumani
că altă stare e mai roză
și Prințul nostru, la opt ani,
le-a scris o fabulă în proză.


Din strălucirea ei mi-e teamă
că prea puțin o să rămână
în vers; dar cugetul mă cheamă
s-apuc și astăzi pana-n mână


și să-l slăvesc pe îndelete
doar din cimpoiul meu de baci.
Vor trebui-n curând trompete
și cântăreți și mai dibaci.
Nu-s mare prooroc, se cheamă,
dar pot citi-n ascunse vreri
că pentru faptele-i de seamă
ne-ar trebui mai mulți Homeri,
din veac în veac să-i ducă vestea.
Dar, ce păcat! Mi-e tate teamă
că vremea noastră nu-i de-acestea!
Hai să încerc să deapăn acuma și povestea...


O Vulpe-i spuse-n preajma unei stâni
cumătrului: - „Aș vrea-n mâncăruri schimbare.
Tot pui sfrijiți și tot cocoși bătrâni!
Lehamite mi-i, zău, de-așa mâncare...
Tu, pururi, mergi la sigur și te hrănești mai bine.
Hai, ia-mă ucenică, Maestre, lângă tine,
că vreau s-ajung o Vulpe de pomină în neam!
M-apropii eu de turmă; tu stai pitit sub geam.
O-nhaț pe cea mai grasă din mioare
și-oi ști să fiu și recunoscătoare...”
-„Primesc, îi zise el, ce-mi ceri să fac.
Cum mi-a murit un frate, în blana lui te-mbrac...
O dăscăli cu grijă și-i spuse pân` la urmă,
chiar cum să depărteze dulăii de la turmă.
Văzându-se-ntr-o baltă că-i vine bine roba,
tot repeta cumătra să treacă bine proba.
La început, firește, rămase de rușine;
dar procedă mai bine, din ce în ce mai bine
și-ajunse să se poarte așa cum se cuvine.
Și noul Lup, cu toate că nu-și avea vechimea,
dă buzna-n prima turmă, și-arată istețimea
și răspândește groaza în toată-mprejurimea,-
precum acel Patroclu din gălbejite file
a speriat troienii-n armura lui Ahile...
Dăduse strechea-n turmă ca fumăraia-n stupi:
li se părea că-i vorba de haite-ntregi de Lupi.
Dulăii, baciul, turma s-au năpustit spre sat
și ca plocon o oaie beteagă i-au lăsat.
Porniseră gealații cu prada, bucuroși;
dar Vulpea, dând cu ochii pe drum de un cocoș
uită de oi, de lecții, de dascăl și de glugă
și o porni spre el în mare fugă.


Sunt unii care-ncearcă să se plimbe
prin meserii, cu gândul să se schimbe;
dar toată osteneala e-n zadar:
la primul pas își dau în petic iar!
Au nu-i așa că merge ca pe roate?
De la Măria Ta le-am luat pe toate;
morala, dialogul, urzeala și băteala.
Mi-a mai rămas să pun și eu ... croiala!

Fabula Cele Două Capre de La Fontaine




CELE DOUĂ CAPRE


Cum rupseră o gură, două
de iarbă umedă de rouă,
mânate de un duh de libertate,
porniră spre pășuni îndepărtate,
pe stâncile zvârlite de munte peste slăvi,
să-și plimbe nostalgia și setea de isprăvi.
O, nimeni, nu le poate opri, cu toată cazna!
Deci, cele două Capre porniră-ndată razna,
lăsând în urmă țarcul din livadă.
Mai sus de nori, acolo,-n slăvi, pe munte,
aveau, din întâmplare să se vadă
și, vrând-nevrând, să se înfrunte
pe-o punte
atât de-ngustă, că pe ea
nici două nevăstuici n-ar încăpea.
Iar apele șuvoiului, adânci
și repezi, cu vârtejuri și bulboane,
ce s-auzeau vuind cumplit sub stânci,
aveau să bage frica-n amazoane.
Și una dintr-o parte și alta dintr-o parte
porniră, totuși, dârze, mai departe...
Eu parcă-i văd la fel, prin pâcla anilor,
pe Filip și pe Ludovic cel Mare
venind la conferință, pe cărare,
în Insula Fazanilor !
Aidoma, semețele hoinare
ajunseră la jumătatea punții,
cuprinse de-ngâmfare.
Cum se credeau cu nimb în jurul frunții
(întâia dintre ele ca urmașă
a unei vrednice strămoașe,
de Polifem pe vremuri, lăsată Galateei
a doua, strănepoata Amalteei,
ce l-a hrănit pe Jupiter în fașă)-
nevrând să dea nici una înapoi,
căzură amândouă în șuvoi.


Asemenea pățănii nu sunt noi!

Fabula Avarul Și Maimuța de La Fontaine




AVARUL ȘI MAIMUȚA


Un om zgârcit și lacom de bănet
și-ngrămădea bănetul în sipet:
mormane de ducați și  de pistoli...
Eu, banii, când sunt leneși, îi socotesc frivoli!
Pe-o insulă pustie, ferit de Amfitrita,
strângea cu țărâita
sau cu nemiluita
și cu destulă fală își sporea comorile.
De multe ori apucau și zorile
tot numărând și calculând
și-l cam treceau sudorile
când da de câte-o lipsă, când și când.
Maimuța, mai deșteaptă ca stăpânul,
mai lua și ea din ce-aducea hapsânul
și-i azvârlea cu pumnul pe fereastră
în marea vălurită și albastră,
căci rămâneau adesea grămezile pe masă,
când mai pleca în grabă zgârcitul de acasă.
Pe cât simțeam stăpânului plăcere să-i adune,
pe-atât simțea Maimuța să-i zvârle în genune.
(Și poate că, în felul ei, jivina
era mai înțeleaptă, bat-o vina!)
Deci, ce-i trecu prin cap Maimuței noastre?
S-aducă niște jertfe genunelor albastre,
zvârlind monete-n apă de cleștar,
jucându-i festa astfel stăpânului avar.
A început, întâi, cu mărunțișul,
zvârlindu-l în talazuri cu pumnul, ca pietrișul.
Și, rând pe rând,
au mai pornit curând
monetele de aur și de argint, zburând,
care mai de care
de valoare,
atât de jinduite de bieții noștri oameni.
(Mai știi? N-or crește, oare, sporite, când le sameni?...)
Și-ar fi-ncercat cu toate grămezile puterile,
c-o desfătau grozac de mult căderile,
de nu pică stăpânul chiar atunci!


Decât să știi să te robesc averile,
mai bine, ca Maimuța, în valurile,
mai bine, ca Maimuța, în valuri le arunci!

Fabula Țăranul De La Dunăre de La Fontaine




ȚĂRANUL DE LA DUNĂRE


Un Șoarece prin pozna și-ncrederea-i nuroadă
mi-a folosit, pe vremuri, ca dovadă
că omul,- om de treabă, cinstit, tâlhar sau cutră -
nu-i bine totdeauna să-l judeci după mutră.
Aș mai putea aduce noi pilde minunate
desprinse din Esop sau din Socrate,
dar și așa sunt cunoscute toate.
Azi v-aș putea propune, însă, ca model
țăranul zugrăvit în chip fidel
de înțeleptul Marcu-Aurel.


Avea Țăranul ăsta o barbă-așa stufoasă,
că-ntreaga lui făptură, păroasă la refuz,
părea o matahală fioroasă
de urs ieșit din peșteră, ursuz.
De sub sprâncene dese, neguroase,
privea scalâmb,
și-avea un nas cam borcănat și strâmb
și buzele întoarse și cărnoase.
Purta cojoc de capră sălbatică-n spinare,
și era-ncins, îmi pare, cu trestie de mare.
Venise pân` la Roma în pricina impunerii,
ca sol al unor târguri de lângă malul Dunării.
Căci nu era pe lume ungher cât de ascuns,
în care, duși de lăcomie,
romanii să nu fi pătruns.
Și solul, măsurându-i, le-a spus cu bărbăție:
-„Romanii și senatori, aș vrea să cer
întâi oblânduirea stăpânilor din cer,
să nu rostesc vro vorbă mai nelalocul ei,-
că fără ajutorul puternicilor zei
nu-i judecată dreaptă nici om fără prihane,
iar harul lor, de nu-l ceri la nevoi,
calci pravila din ceruri, cum o călcarăm noi,
ca să-ndurăm osânda urgiilor romane.
Da, mai curând din vina noastră decât din vrednicia ei
ne asuprește astăzi Roma, ca o pedeapsă de la zei!
Voi ne-ați robit pe vremuri prin săbii, suliți, arce;
dar carul vremii umblă și roata se întoarce
și s-ar putea ca zeii să mute și la voi
amarul și obida și jalea de la noi.
Feriți-vă de-a zeilor urgie,
căci dreapta lor mânie
ne-o pune, poate, mâine-n mână arme
să darme asuprirea și lanțul să ni-l sfarme,
făcându-vă, la rândul vostru, robi!
Azi suntem noi ai voștri. De ce? Doar de neghiobi!
Ce merite v-au hărăzit sub soare
să fiți stăpânitori peste popoare?
Să fi rămas cu fala și bogăția voastră!
Ce-ați căutat în sărăcia noastră?
Noi țarina străbună ne-o cultivăm în pace
cu brațele la sapă și-n meserii dibace.
Ce-au învățat, de pildă, germanii de la voi?
Sunt oameni pricepuți și curajoși
și de-ar fi fost și ei nesățioși și bătăioși
ar fi, în locul vostru, stăpâni și peste noi
și poate că ar fi mai omenoși
ca pretorii pe care ni-i tot trimiteți voi,
să-nfrunte zeii-n ceruri și în temple,
să-i supere cu lăcomia lor,
sfidându-i prin asemenea exemple.
Nimic nu le ajunge și pururea mai vor:
nici rodul țarini și-al pomului,
nici truda și obida omului.
I-au despuiat pe oameni și i-au jignit pe zei.
Nu mai lucrează nimeni pământul pentru ei.
Ne-am părăsit și casa și soția
să ne-nfrățim în munți, cu sihăstria.
Căci nu mai vrem s-aducel nenorociți pe lume
și să-mpuiem o țară ca Roma s-o sugrume.
Cât despre fiii noștri, sleiți la plug, la sapă,
noi, ca părinți, am vrea să-i știm în groapă.
Retrageți-vă solii, ce biruri strâng cu biciul,
că de la ei n-avem de luat exemple
decât ticăloșiile și viciul!
La fel e și la Roma, deși n-ai loc de temple!
De nu vii cu plocoane sau purpură, ca danie,
zadarnică rămâne sărmana ta strădanie:
poți să aștepți la ușă ani întregi,
că nu găsești scăpare nici în legi!
Cum plângerea cu care m-a-nvrednicit nepartea
prea slobodă-i și-ncepe, mă tem, să nu vă placă,-
e vremea pentru sol acum să tacă
și să-și aștepte moartea.”
Și, liniștit, trimisul în for a-ngenunchiat.
Au admirat romanii curajul și credința,
înțelepciunea ca și elocința
sălbaticului astfel prosternat
și ca osândă mai presus de ștreang
propuseră să-l suie patrician în rang
și pretorii-și schimbară în orice orășel
și-i scriseră discursul, să-l aibă ca model.
(Dar nu se prea ținură mult de el!)

Ascaridoza ( Limbrici )Tratamente Naturiste





ASCARIDOZA



Boală parazitară produsă de limbrici - Ascaris lumbricoides,
frecventă la copii. Manifestări caracteristice : mîncărimi anale
și nazale, anemie, paloare, scăderea în greutate, dureri de cap, fenomene nervoase.



Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament



Coada șoricelului - Achillea millefolium : Infuzie din 2 linguri, din părțile aeriene florifere,
la 100 ml apă. Se administrează intern : se bea dimineața pe stomacul gol.



Coriandru - Coriandrum sativum : Infuzie din patru lingurițe de fructe
la 100 ml apă. Se administrează intern : se bea dimineața pe stomacul gol.



Crușînul - Rhamnus fragula : Infuzie din 2 lingurițe, din părți egale de coajă
și părți aeriene ale plantei, la 300 ml apă.
Se administreză intern : se bea dimineața pe stomacul gol.



Ghințura - Gentiana lutea : Decoct dintr-o linguriță de rădăcină mărunțită
la 1000 ml apă. Se administrează intern : se bea de două ori pe zi
cîte o jumătate de cană.
Tinctura medicinală obținută din 20 g de rădăcină macerată în 100 ml alcool
de 70 grade, timp de 8 zile. Se administrează intern :
20 de picături de 2 ori pe zi.




Iarba mare - Inula helenium : Decoct obținut din 4 linguri de rădăcină
mărunțită la o cană de apă. Se administrează intern : 4 linguri pe zi.




Măceșul - Rosa canina : Fructele ca atare luate cu miere de albine
( două părți fructe de măceș și o parte miere ).
Se administrează intern : 2-3 lingurițe pe zi.



Schinduful - Trigonella Foenum graecum : Extrect fluid, tinctură
și sirop din semințe ; semințele sub formă de pulbere.


Din ce mai știu eu de la bunici mei, se mai tratează cu usturoi și acritură ( zeamă de varză, murături acree )

Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile



Conservarea Plantelor Medicinale Tratamente Naturiste





CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE



După uscarea plantelor și organelor de plantă
trbuie păstrate în pungi de hîrtie duble,
pergaminate, în cutii de lemn
sau de carton, se etichetează și se
depozitează în încăperile curate, uscate
și la adăpost de alte mirosuri.
Plantele otrăvitoare ( + ) se vor depozita
separat de cele neotrăvitoare, la fel și
plantele care eu miros puternic,
de exemplu odoleanul.
 În general se recomandă ca plantele medicinale,
după recoltare și uscarea, să fie reînoite
după 1-3 ani ; se va da prioritate florilor și frunzelor,
în special acelor care conțin uleiuri eterice,
scoarțele, rădăcinile și tulpine dovedindu-se a avea
o durată de conservare mai îndelungată.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile






Uscarea Fructelor Semințelor Scoarțelor Plantelor Otrăvitoare Tratamente Naturiste





USCAREA FRUCTELOR ȘI SEMINȚELOR



Fructele se usucă, de preferință, în uscătorii artificiale.
Pe timp uscat și călduros se pot usca și în aer liber,
întinse în straturi subțiri pe hîrtii sau rame.

Uscarea semințelor, operație mai puțin dificilă
decît a celorlalte părți din plantă,
deoarece umiditatea lor este mică, se face
în poduri sau în aer liber ; se recomandă
a fi, din cînd în cînd, întoarse.



USCAREA SCOARȚELOR


Se face, de preferință, în uscătorii artificiale.
În lipsa acestora, pe timp frumos, uscarea
se poate face și în aer liber.
Scoarțele sînt considerate uscate cînd se rup cu un zgomot sec.




USCAREA PLANTELOR OTRĂVITOARE


( + ) Trebuie făcută cu cea mai mare grijă, în încăperi care se pot
încuia și cu totul separat de plantele neotrăvitoare.
După terminarea uscării, încăperile vor fi bine curățate,
și aerisite iar gunoiul ars.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile




Uscarea Florilor Tratamente Naturiste





USCAREA FLORILOR



Trebuie făcută cît mai repede, pentru ca acestea
să nu-și piardă culoarea naturală și să rămînă întregi.
În general, florile se usucă în poduri, întinse pe
hîrtii în straturi foarte subțiri. Se pot usca și în aer liber,
eventual pe rame suprapuse, cu condiția să nu fie expuse
direct razelor soarelui, care le decolorează.
Pentru a evita decolorarea, rama de deasupra se acopră cu hîrtie.
Sînt flori, cum sînt cele de soc și de lumînărică, ce se usucă la
soare, de sub supraveghere.
În timpul uscării, florile nu trebuie atinse sau întoarse,
deoarece aceste operații produc pătarea lor.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile








Uscarea Părțile Aeriene Ale Plantei ( Herba ) Tratamente Naturiste






USCAREA PĂRȚILOR AERIENE ALE PLANTEI ( HERBA )





Părțile aeriene se usucă în încăperi bine aerisite,
întinse în straturi subțiri, păstrînd aceleași condiți de igienă
ca la frunze. Se pot usca și în aer liber, așezate pe
rame speciale, acoperite cu hîrtie, pentru a
evita decolorarea. Părțile aeriene ale plantei
sînt bine uscate atunci cînd își pierd
elasticitatea, încît dacă sînt prinse între
două degete se rup ușor.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile








Uscarea Frunzelor Tratamente Naturiste






USCAREA FRUNZELOR



Frunzele se usucă în încăperi bine aerisite ( în poduri sau magazii ),
întinzîndu-se în straturi subțiri. Pentru ca uscarea
să se facă în condiții cît mai igienice, se recomandă
ca dușumeaua încăperii să fie acoperită cu hîrtii curate.
Frunzele se pot usca și în aer liber, pe rame speciale,
acoperite cu hîrtie, pentru a le feri de acțiunea directă a razelor
solare, care le decolorează ușor.
Înainte de a fi puse la uscat, frunzele care eventual sînt
lipite între ele trebuie desfăcute, pentru a evita
înegrirea lor. Această operație se face prin vînturarea lor cu mîinile.
Frunzele sînt bine uscate atunci cînd își pierd elasticitatea,
iar dacă sînt părinse între două degete, nervura
mediană se rupe cu un zgomot specific.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile






Uscarea Rădăcinilor Tratamente Naturiste





USCAREA RĂDĂCINILOR




După ce au fost pregătite, așa după cum am arătat
 la recoltarea lor, curățate și spălate, eventual tăiate,
rădăcinile se pun la uscat, de preferință în uscătorii artificiale.
În lipsa acestora, rădăcinile se pot usca, pe vreme frumoasă,
în aer liber, întinse la soare, pe rogojini sau saci, ori în încăperi
bine aerisite. Rădăcinile sînt complect uscate cînd îndoindu-le
se rup cu un zgomot sec. Atunci cînd rădăcinile se usucă în
uscătorii artificiale, temperatura din încăpere va fi la început în
creștere, iar către sfîrșitul operației va deveni staționară.
În nici un caz, temperatura nu trebuie să scadă,
deoarece scăderea temperaturii provoacă mucegăirea
rădăcinilor chiar în uscătorii.




Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile






Uscarea Tratamente Naturiste





USCAREA


Este una din fazele cele mai importante ale procesului
tehnologic care influențează în mare măsură asupra calității produsului.
În cadrul uscării doi factori sînt mai importanți : temperatura și lumina.
La plantele care conțin uleiuri volatile depășirea temperaturii la uscare
de 40 de grade duce la pierderea acestor substanțe.
Prelungirea uscării la temperaturi scăzute și în condiții necorespunzătoare
de aerare duce la brunificarea și mugegăirea produsului.
Aceleași efecte le are și așezarea produsului în straturi groase.
Alte specii cer dimpotrivă temperaturi ridicate care să ducă la inactivitatea
proceselor enzimatice ( ex. măceșe ).
Lumina directă este contraindicată pentru frunze și pentru florile colorate,
cărora le distruge pigmenții.
Dimpotrivă, rădăcinile și florile albe se usucă în condiții foarte bune
tocmai la lumina directă.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile















Recoltarea Plantelor Otrăvitoare Tratamente Naturiste





RECOLTAREA PLANTELOR OTRĂVITOARE



Multe din plantele medicinale sînt otrăvitoare, de aceea
recoltarea lor necesită multă grijă.
În acest caz copii nu trebuie lăsați să recolteze aceste plante,
iar oamenii maturi vor fi atenți ca în timpul recoltării să nu
ducă mîinile la nas, la ochi sau la gură și să nu mănînce.
De asemenea este interzisă cu desăvîrșire recoltarea în
același timp a plantelor otrăvitoare și a celor neotrovitoare.
După terminarea recoltări plantelor otrăvitoare ( + ), cei care
au participat la această operație se vor spăla pe mîini cu apă și săpun.






Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile









Recoltarea Fructelor și Semințelor, Scoarțelor, Mugurilor Tratamente Naturiste





RECOLTAREA FRUCTELOR ȘI SEMINȚELOR


Se face, în general, cînd acestea ajung la maturitate.




RECOLTAREA SCOARȚELOR


Se face primăvara, cînd în plantă începe circulația sevei, sucului.
În acest anotimp, scoața conține substanțe active în cantitate
mai mare, iar tulpina poate fi mai ușor cojită.




RECOLTAREA MUGURILOR


Este indicată primăvara, devreme, cînd timpul permite
sau sînt complect dezvoltați, dar înainte de a se deschide.
Mugurii de plop se culeg cînd au rezina în ei, lucru ușor de recunoscut
prin faptul că în această perioadă ei se lipesc de degete.
Mugurii se culeg unul cîte unul și se așază în saci sau coșuri.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile



Recoltarea Florilor Tratamente Naturiste





RECOLTAREA FLORILOR



 Are loc, în general, cînd sînt
complect dezvoltate, dar nu trecute.
Unele flori, cele de arnică și podbal, se recoltează numai
în stare de boboci, deoarece mai tîrziu, cînd încep
să se deschidă, ele se transfărmă prin uscare în puf,
devenind necorespunzătoare. Alte flori ( lăcrimioare, sunătoare și tei )
se recoltează cînd nu sînt complect dezvoltate
( atunci cînd bobocii încep să se desfacă ), întrucît
după această perioadă ele se scutură, iar prin uscare,
își schimbă culoarea. De obicei, florile se culeg fără
pedunculi ( codițe ).
Recoltarea florilor se face dimineața, pe timp uscat,
numai după ce se ridică roua, pentru a evita umezirea și
înnegrirea pe timpul uscării.
Tot din acest motiv, în timpul recoltatului, florile
se pun în stare afînată, în coșuri sau lădițe și nu îndesate
în saci. Imediat după recoltare, se scot din coșuri sau lădițe,
pentru a nu se încinge, se vîntură ușor cu mîinile și apoi se pun la uscat.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile









Recoltarea Frunzelor Tratamente Naturiste








RECOLTAREA FRUNZELOR




 - Se face cînd acestea sînt complect dezvoltate,
fără a fi însă trecute, și numai pe timp uscat.
Dacă se întîmplă totuși ca frunzele recoltate
să se umezească sau să se încingă în timpul transportului,
vor fi neapărat vînturate între mîini, fără a le strivi,
pentru a le răcori și dezlipi unele de altele.
La recoltare se aleg numai frunzele întregi,
de culoare verde caracteristică, nepătate,
neatăcate de rugină sau insecte.
Frunzele cărnoase se recoltează de pe
tulpini bucată cu bucată, iar cele obișnuite
se pot recolta și prin strujire.
Strujirea se face în felul următor :
După ce planta a fost cosită, se îndepărtează frunzele
îngălbenite, iar cele corespunzătoare se culeg,
trăgîndu-le cu mîna de pe tulpină, cu o mișcare
de jos în sus ; de exemplu urzica.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile





Recoltarea Părților Aeriene ale Plantei ( Herba ) Tratamente Naturiste




RECOLTAREA PĂRȚILOR AERIENE ALE PLANTEI ( HERBA )







Partea aeriană a plantei, adică tulpina cu frunze și flori, se numește iarbă ( Herba ).
Recoltarea părților aeriene se face, în general, cînd planta este înflorită și
constă în tăierea tulpinii ; în nici un caz nu se smulg plantele.
Cînd cresc masate în colonii, plantele medicinale se pot cosi sau secera, după
care se îndepărtează plantele străine, părțile înnegrite sau decolorate,
precum și părțile lemnoase ori mai groase ale tulpinii pentru a corespunde
condițiilor tehnice de recepție.





Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile









Recoltarea Organelor Subterane Ale Plantei Tratamente Naturiste





RECOLTAREA ORGANELOR SUBTERANE ALE PLANTEI





,
Rādācinile și tulpinile subterane ( rizomi, tuberculi, bulbi ) se recolteazā
în general cînd planta estevîn stare de odihnā, adicā toamna tîrziu,
dupā terminarea circulației sevei ( sucului ) sau primāvara,
înainte de a începe circulația, în aceste perioade ele conțin principii
active în catitāți mai mari.
La unele plante, organele subterane se recolteazā în altā perioadā
a anului. Spre exemplu, tiberculii de omag se recolteazā vara, întrucît în aceastā
perioadā ei conțin principii active în cantitate mai mare.
Totuși se va avea în vedere cā, în general, pārțile subterane nu trebuie recoltate
în timpul înfloririi, deoarece în aceastā perioadā ele sînt mai sārace în substanțe active.
Organele subterane ale plantelor se scot din pāmînt și se curāțā de pāmînt prin
scuturare sau chiar prin spālare. Dupā spālare rādācinile sau tulpinile subterane se așazā în coșuri,
pentru a se scurge apa, punîndu- se apoi imediat la uscat.
Înainte de curățire sau spălare este necesar să se îndepărteze părțile nefolositoare
( cioturi, părți aeriene, rădăcini seci etc ).
La unele plante, părțile subterane se curăță de coajă și după aceea se pun la uscat ;

Recoltarea Plantelor Medicinale Tratamente Naturiste






RECOLTAREA PLANTELOR MEDICINALE





Recoltarea plantelor medicinale este o operație care influențeazā mult
asupra produsului. În majoritatea cazurilor, cantitstea de principii active
nu este aceeași în toate organele unei plante medicinale.
De aici rezultā cā trebuie sā se cunoascā cu precizie organul sau organele
cele mai ogate în principii active, deoarece numai așa se va obține un
produs vegetal cu eficiențā terapeuticā nu numai certā, dar și constantā.
Cantitatea de principii active din organul de plantā cel mai bogat în
ele nu este aceeași în tot timpul anului, ci variazā în funcție de etapele
sezoniere de vegetație ale plantei, gāsindu-se în concentreție maximā
numai într-o anumitā perioadā a anului, moment indicat pentru recoltare,
operațiune deosebit de importantā pentru obținerea unor produse
de calitate superioarā.
Stabilitatea în timp, cantitativā și calitativā, a principiilor active
într-un organ de plantā recoltat la timpul potrivit depinde de modul în
care este uscat, cît și de condițiile în care este pāstrat.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile


Artralgia Tratamente Naturiste




ARTRALGIA


Durere articularā datā de unele forme de reumatism : articular acut, artrozic, infecțios,
poliartrita reumatoidā, spondilita anchilozantā și altele.

Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament
Bozul - Sambucus ebulus : Decoct din 300 g de flori
la 5 litri de apā, timp de 10 minute.
Se administreazā extern : bāi de 15 minute.
Frasinul - Fraxinus excelsior : Infuzie din 10 g de frunze și flori la
1000 ml apā. Se administreazā intern : 500 ml pe zi.

Mārul lupului - Aristolochia clematitis : Decoct din 20 g, din pārțile
aeriene ale plantei, la 1000 ml apā.
Se administreazā extern : aplicații locale.

Nucul - Juglans regia : Decoct din 100 g de frunze zdrobite la 3000 ml apā,
timp de 10 minute.
Se administreazā extern : bāi zilnice de 20 de minute.

Pāpālāul - Physalis alkekengi : ( numai fructele nu sînt toxice ) : Decoct din 30 g
de fructe la 1000 ml apā, timp de 3 minute.
Se administreazā intern : 300 ml pe parcusul unei zile.

Plopul alb - Populus alba : Infuzie din 40 g de muguri uscați la
1000 ml apā. Se administreazā intern : 2 cāni pe zi.

Urzica moartā albā - Lamium album : Decoct din 10 g de flori la 300 ml vin, t
timp de 1 minut. Se administreazā intern : 3 linguri pe zi.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile


Cantitāti Aproximative de Materie Primā Uscatā și Mārunțitā Tratamente Naturiste




CANTITĀȚI APROXIMATIVE DE MATERIE PRIMĀ VEGETALĀ USCATĀ ȘI MĀRUNȚITĀ



- într-o lingurā rasā - flori........ 3-4 g
-                             - frunze.... 2-3 g
-                     - partea aerianā 4-5 g
-                    - rādācini, rizomi 5-7 g
-                                - fructe...5-6 g
-                                - scoarțe 6-7 g

- într-o lingurițā : jumātate din cît se ia într-o lingurā.
Pentru lichide lichide : cana obișnuitā de ceai se considerā
a avea aproximativ 200 - 250 ml.
Toate aceste cifre sînt estimative ; nu se recomandā
a fi utilizate în cazul plantelor medicinale cu principii
active puternice care trebuie sā fie precis cîntārite.













Alte Forme Farmaceutice de uz Intern Tratamente Naturiste

ALTE FORME FARMACEUTICE DE UZ INTERN





Consumul ca atare.

Se recomandā la unele semințe care au conținut
de mucilagii și care se pot lua ca atare ( ex. Semințe de in ).

Sucul plantei proaspete. Se obține prin zdrobirea plantei proaspete.


Pudra. 

Se preparā prin mārunțirea foarte finā a produsului bine uscat.
Se recomandā spre exemplu în cazul frunzelor de vîsc -
Folium Visci - sau celor de pātlaginā - Folium plantaginis etc.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile







Macerarea Repetatā Tratamente Naturiste




MACERAREA REPETETĀ





Produsul vegetal mārunțit se trateazā succesiv cu cantitāți
din volumul total de lichid extractiv, menținîndu-se în vas
închis timpul prevāzut. Soluția se separā, produsul se
preseazā și se trateazā cu porțiunea urmātoare de lichid.
Porțiunile de soluție extractivā se amestecā.
Pe o probā filtratā se determinā concentrația în principii active
și dacā este necesar, soluția se aduce cu lichid extractiv
la concentrația prescrisā. Tinctura se pāstreazā la rece
4-6 zile, apoi se filtreazā.
Cu puține excepții, tincturile în general sînt produse stabile,
cînd sînt pāstrate în condiții corespunzātoare în sticle
bine astupate, ferite de cāldurā, pentru a preveni
evaporarea alcoolului sau a altor compuși volatili
și pentru a evita acțiunea agenților atmosferici.
Se pāstreazā, de preferințā, în sticle brune, ferite de
acțiunea luminii, spre a se împiedica procesele fotochimice.





Macerare Simplă Tratamente Naturinste





MACERARE SIMPLĂ



Produsul vegetal mărunțit, la gradul de mărunțire indicat,
și lichidul extractiv menționat se introduc într-un vas care se
închide bine și se lasă 8-10 zile la temperatura camerei,
agitîndu-l de 3-4 ori pe zi. Soluția extraxtivă de decantează și rezidul
se presează. Pe o probă filtrată se determină principiile
active și dacă este necesar tinctură obținută se aduce cu
lichid extractiv la concentrația prescrisă.
Tincturile obținute prin macerare se lasă în repaus, la rece,
timp de 4-6 zile, după care se filtrează. Dacă filtrarea se va
face imediat după preparare, atunci, la conservare
( mai ales la loc răcoros ) la fundul vasului se va forma depozite.

















Tincturile Tratamente Naturiste





TINCTURILE




Sînt soluții extractive alcoolice, hidro-alcoolice sau etero-alcoolice
obținute din produse vegetale sau animale.
Denumirea de tinctură vine de la cuvîntul ,,tingere'' = a colora și este
cunoscută din evul mediu, după descoperirea alcoolului.
Tincturile au fost introduse în terapeutică de către Paracelsus.
Acest cercetător socotea că tincturile conțin ,,quintesența''
drogurilor. Tot el introduce alcoolul ca mijloc de extracție.
Tincturile apar în ,,Dispensatorium Valerii Cordi''
( 1666 ) și prima tinctură preparată a fost cea de coji
de portocale. În farmacopee apare în secolul al XVIII- lea.
După natura lor tincturile pot fi : alcoolice, eterice, vinoase etc.
După compoziție pot fi simple sau compuse, cu una sau mai
multe substanțe active.
Tincturile pot fi obținute prin : dizolvare, macerare, macerare repetată sau percolare.
La Conferința Internațională de la Bruxelles din 1902 s-a hotărît ca tincturile de aconit, beladona,
coca, colchic, digitala, hiosciam, ipeca, lobelia, nuca-vomică, strofant și produse vegetale care conțin
principii toxice sau puternic active, să se prepare principii toxice sau puternic active,
să se prepare prin extracția produselor vegetale cu o cantitate de 10 ori mai mare de solvent
( 10 părți de produsvegetal pentru 100 părți de tinctură )
prin percolare cu alcool de 70 de . În aceste tincturi, mai înainte de a fi
completate la volum sau greutate, se dozează chimic sau biologic
cantinatea de principii active și apoi, pe baza rezultatelor dozării,
se diluează la concentrația determinată. Atît tincturile medicinale cît și extractele
folosesc ca solvent : alcool, alcool+apă, eter, alcool+eter.
Tincturile cu celelalte produse vegetale se prepară prin extracția
acestora cu o cantitate de 5 ori mai mare de solvent ( 20 de părți de
produs vegetal pentru 100 de părți de tinctură ) și prin macerație.
Solventul folosit obișnuit pentru obținerea tincturilor este amestecul
de alcool și apă în diferite proporții, de obicei alcool diluat,
în majoritatea cazurilor de 70 de grade ce se prepară cu
aproximație din 700 g alcool și 300 g apă pentru un litru de alcool
de 70 grade. Uneori la acest amestec se adaugă și cantități
mici de acizi sau de glicerină, care favorizează dizolvarea principiilor active.

Cele mai uzitate forme de tincturi sînt cele obținute prin macerare simplă sau macerare repetată.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile





Siropurile Tratamente Naturiste





SIROPURILE




Reprezintă soluții extractive apoase
( infuzie, decoct, macerat ) la care se adaugă
o cantitate ridicată de zahăr, astfel încît
concentrația acestuia să depășească 640 g la 1 kg lichid.
Adaosul ridicat de zahăr îndepărtează
gusturile neplăcute ( astringente, amare etc )
și reptezintă, totodată, un factor de
conservare a produsului, care se administrează în
cantități mici ( fiind concentrat ) o perioadă mai
îndelungată. Avînd în vedere aportul energetic al zahărului,
se recomandă convalescenților și
persoanelor cu o stare de extremă slăbiciune.





Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile







Maceratul la rece Tratamente Naturiste





MACERATUL LA RECE



Unele principii active se extrag printr-un contact mai îndelungat
al plantelor cu solventul. În aceste cazuri, după o spălare prealabilă,
plantele mărunțite se lasă în apă la temperatura camerei ( 15-25 grade ), timp
de 6-8 ore ( fără să se depășească această durată, deoarece
se pot dezvolta micro-organisme ). Practic, seara, înainte de culcare,
se pun plantele la macerat, iar a două zi dimineața vor fi filtrate
prin tifon sau vată. Maceratul va fi păstrat la rece în sticle închise.
Macerarea la rece recomandă pentru unele plante cu conținut în mucilagii
( rădăcină de nalbă, semințe de in ), precum și pentru frunzele de vîsc.

















Arterita Și Trombangeita Obliterantă Tratamente Naturiste






ARTERITA ȘI TROMBANGEITA OBLITERANTĂ




Boli inflamatorii ale arterelor medii și mici însoțite adeseori
de tromboflebite, ce conduc frecvent spre ischemie acută
și gangrenă. Se întîlnesc frecvent la bărbații sub 50 de ani.
Fumatul și frigul favorizează apariția bolii.
Localizarea se face mai ales la membrele inferioare.
Apare cu o senzație de greutate la lulpă și gleznă și
apoi cu o durere vie la mers, cedînd la repaus.
Pielea devine uscată iar mușchii gambei se atrofiază.
Treptat  apar ulcerații, gangrene, pete violecee pe pulpa degetelor,
ducînd la ulcerații și distrugerea țesuturilor.




Plantele medicinale indicate și modul de utilizate în tratament




Arnica - Arnica montana : Tinctură medicinală obținută
din florile plantei. Se administrează intern : 25 picături.



Cătina albă - Hippophae rhamnoides : Infuzie
dintr-o linguriță de fructe zdrobite la o cană de apă.
Se administrează intern : 2 căni pe zi.


Ceapa - allium cepa : Tinctură medicinală obținută din
bulbul de ceapă. Se administrează intern :
30 de picături de 3 ori pe zi.



Coacăzul negru - Ribes nigrum : Infuzie din 2 lingurițe de fructe
zdrobite la o cană de apă. Se administrează intern : 2 căni pe zi.



Ghimpele - Ruscus aculeatus : Decoct din 2 lingurițe de frunze
la o cană de apă. Se administrează intern : 2 căni pe zi.



Jaleșul de grădină - Salvia officinalis : Infuzie dintr-o linguriță
de frunze la 100 ml apă.
Se administrează intern : se bea pe parcusul unei zile.




Măceșul - Rosa canina : Decoct din 2 linguri de fructe
zdrobite la 500 ml apă. Se administrează intern :
se beau 2 căni pe zi.



Plopul negru - Populus nigra : Macerat glicerinat
obținut din muguri de plop ( Gemmae populi ).
Se administrează intern : 30 de picături de trei ori pe zi.



Sulfina - Melilotus officinalis : Infuzie dintr-o linguriță
de flori la o cană de apă. Se administrează intern :
2 căni pe zi.



Vîscul - Viscum album : Macerat la rece din 3 lingurițe
de frunze la 500 ml de apă, lăsîndu-se să stea 8 ore.
Se administrează intern : se bea parcusul unei zile.



Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile




Băi de Șezut Și Băi de Plante Medicinale Tratamente Naturiste




BĂI DE ȘEZUT

Cînd apa băii este adusă la temperatura de 37 grade celsius, se
face baia de șezut, stînd în apă 10-15 minute, după o toaletă
a regiunii anale. Se fac 2 băi pe zi, din care una înainte de culcare.
Tratamentul cu băi continuă pînă la descongestionarea totală
a hemoroizilor, uneori chiar pînă la dispariția lor și
vindecarea fistulelor anale.






 BĂI DE PLANTE MEDICINALE



Se bazează în principal pe acțiunea directă, la nivelul tegumentului,
a diverselor principii active cu acțiune antiseptică, antiinflamatoare,
cicatrizantă, fiind utile în boli de piele ; totodată tegumentul fiind
destul de permeabil pentru unele substanțe active, acestea pot ajunge
în zone subiacente ( explicîndu-se astfel utilitatea în gută, reumatism )
și chiar transportate de către curentul sanguin în întreg organismul,
fapt ce le recomandă și într-o serie de boli interne.

Ca mod de extracție a principiilor active, se fac infuzii ori decocturi
concentrate care se introduc în apa de baie sau se introduc plante
mărunțite într-un săculeț de tifon care se ține în apă caldă din baie.

Băile medicinale se recomandă numai după un prealabil control medical.
Aceste băi se fac sub formă de cură, într-un număr stabilit,
care se repetă la anumite intervale și se reiau la nevoie.
De regulă, se fac cure de cel puțin 5-7 băi, durata fiecăreia fiind de
20-30 minute. Băile pot fi generale ( tot corpul ) sau parțiale
( picioare, mîini ) ; sînt efectuate în căzi de baie unde corpul este
acoperit total de apă sau în vase de mărimi diferite, ligheane, căzi mici, căzănele
metalice etc., în care se scufundă mîna sau piciorul afectat.



Băile locale interesează numai o anumită zonă a corpului și se
recomandă în cazul unor plăgi purulente, a unor afecțiuni
arteriale, hemoroizi, băi de ochi. Cantitatea de plantă calculată la litrul de apă
va fi mult mai mare decît la băile generale, mergînd pînă la 20-50 g la litrul de apă.


Încăperile în care se face baia generală trebuie să fie încălzite,
temperatura fiind cuprinsă între 21-23 grade celsius,
ferite de curenți de aer rece ( în timpul băii ),
Apa din baia medicinală trebuie să atingă temperatura indicată
în rețetă, adică 37 grade celsius și se verifică cu ajutorul termometrului.
Băile medicinale se efectuează, de obicei, seara, înainte de culcare,
pentru a evita o schimbare bruscă de temperatură și o eventuală
transpirație a corpului, prin care s-ar elimina o parte din principiile
active absorbite. Înainte de a efectua baie medicinală, se apală
corpul printr-o baie caldă sau duș, pentru îndepărtarea de pe piele
a substanțelor grase și a transpirației acumulate în timpul zilei.

La ieșirea din baie, se stă minimum 10 minute înainte de a se șterge corpul
cu un prosop moale, prin tamponare ușoară.
După baie este bine să se stea întins cel puțin o oră.
Dacă apar mîncărimi pe piele, stare alergică, în urma unei băi,
baia se întrerupe imediat și nu se mai repetă, întrucît organismul
poate prezenta intoleranță la unul din principiile active din plantă.
Dacă este posibil, se încearcă prin tatonare să se descopere
planta care nu este tolerată, pentru a nu mai fi folosită.
Perioadele în care se fac băile sînt, de preferat, vara, toamna
( la început ) și primăvara ( la sfîrșit ).




Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile





Arsura Tratamente Naturiste



ARSURA



Leziune provocatā de cāldurā mare ( foc ),
de substanțe chimice ( caustice ) sau de radiații.
Se clasificā în 4 categorii și anume :

1. Eritem, cu hiperemia pielii ca la arsurile
obișnuite de soare ;

2. în care epiderma este atacatā, se produc vezicule
cu lichid, dureroase, dureroase ; dupā spargerea lor pielea
se usucā și cade lāsînd o cicatrice roșie ;

3. Cînd se ajunge la dermā și la mușchi, uneori
pînā la os ; apar pustule largi cu un conținut brunsanguinolent ;
se produce necroza pielii și a unor țesuturi de sub piele.

4. Cînd se produce carbonizarea țesuturilor.



Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament



Coada şoricelului - Achillea millefolium : Infuzie din 2 linguri de flori la 
o cană de apă. Se administrează extern : comprese.





Gălbenele - Calendula officinalis : Infuzie din 
30 g de flori la 1000 ml apă. 
Se administrează extern : cataplasme sau băi.



Mușețelul - Matricaria chamomilla : Infuzie din 2 linguri 
de flori la o cană de apă.
Se administrează extern : băi locale.



Plopul negru - Populus nigra : Infuzie din 20 g 
de muguri ( Gemmae populi ) la 1000 ml apă.
Se administrează extern : spălături.



Socul - Sambucus nigra : Infuzie din 40 g de 
flori la 1000 ml apă.
Se administrează extern : băi locale.



Sunătoare - Hypericum perforatum : Infuzie 
din 40 g, din părțile aeriene florifere, la 1000 ml de apă.
Se administrează extern : cataplasme sau băi.

Aritmiile Cardiace Tratamente Naturiste




ARTIMIILE CARDIACE



Sînt tulburāri ale ritmului bātāilor cardiace cu
modificarea numārului contracțiilor și a intervalelor
dintre ele. Se datoresc unor dereglāri ale nervilor
vegetativi ce controleazā ritmul cardiac.
Mai apar și în urma unor leziuni ale miocardului, în special
ale țesutului nervos nodal, responsabil de contracția automatā
a inimii. Formele principale sînt : extrasistola ( apariția unei contracții
la interval neregulat ),
tahicardia paroxisticā ( apariția bruscā de contracții frecvente,
care înceteazā tot atît de brusc, fibrilația atrialā ( pierderea complectā
a ritmului cardiac cu contracții foarte numeroase ).




Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament

Pāducelul - Crataegus oxiyacantha : Infuzie dintr-o lingurițā de frunze,
flori și fructe la 200 ml apā.
Se administreazā intern : se bea pe parcursul unei zile ;
cura dureazā pînā la dispariția extrasistolelor

Talpa gîștii - Leonurus cardiaca : Infuzie din
15 g, din pārțile aeriene ale plantei, la o canā de apā.
Se administreazā intern : 3-5 linguri pe zi.



Ungurașul - Marrubium vulgare : Infuzie dintr-o lingurițā,
din pārțile aeriene mārunțite ale plantei, la o canā
de apā. Se administreazā intern : se beau
2-3 cāni pe zi înainte de masā

Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile

Angiocolita Tratamente Naturiste




ANGIOCOLITA


Inflația acutā sau cronicā a cāilor biliare intra
și extra-hepatice. Infecția cāilor biliare se datoreazā
Colibacilului și enterococului. Se caracterizeazā
prin hepato-megalice, stāri subfebrile.
Apare dupā toxiinfecții alimentare sau în suferințele
inflamatorii biliare extra-hepatice.

Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament
Cruşînul - Rhamnus frangula : Infuzie dintr-o
lingurițā de coajā mārunțitā la o canā de apā ;
vasul se lasā acoperit 15 minute,
apoi decoct ; se fierbe conținutul la foc mic timp
de 15 minute. Se administreazā intern :
se bea seara la culcare în doze mici, astfel provoacā colici.

Cicoare - Cichorium intybus : Decoct din
2 lingurițe de rādācinā mārunțitā la o canā de apā,
timp de 5 minute. Se administreazā intern : se bea
fracționat înaintea meselor principale.

Frasinul - Fraxinus excelsior : Infuzie din douā
lingurițe de frunze la 300 m
apā. Se administreazā intern : se bea fracționat
în timp unei zile.

Ridichea - Raphanus sativus : Se folosește sucul
de ridiche. Se administreazā intern : de la 100 la 500 ml
în mai multe reprize pe zi, timp de 4-5 zile ;
dupā o pauzā de 2 zile se reia cura.

Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile



Fabula Lupul Și Vulpea



LUPUL ȘI VULPEA




Deși o picătură nu-i chiar cât un potop,
aici nu-s de părerea bătrânului Esop.
Cu mintea lui, maestrul cel puțintel la trup
o fi găsit temeiuri în niscaiva nimicuri,
să rânduiască Vulpea,-n, șiretlicuri,
puțin mai sus de Lup?
El știe ce să facă mai bine decât ea,
să-și apere viața, sau altora s-o ia!
Doar într-un caz se cade să respectăm dreptatea
și Vulpii să-i lăsăm întâietatea.
Flămândă, într-o seară, că o durea la rânză,
zărind, din întâmplare, într-o fântână luna,
o socoti, cumătra, un coșcovan de brânză,
și coborî, nebuna,
c-o ciutură-n fântână,
mânată spre adâncuri de foamea ei păgână.
Dezmeticită repede, dihania
vedea cum i s-apropie pierzania.
Nădăjduia să fie, totuși, scoasă
de-o altă lighioană mai spătoasă,
de-aceeași nălucire-n puț atrasă.
Trecuseră trei zile și nimeni nu venise
și argintia rublă a astrului rotund
ce strălucea pe bolta și-n străfund,
încet-încet se cam știrbise.
Era cumătra Vulpe disperată,
cum nu fusese încăbniciodată.
Noroc că se ivi prin partea locului
un Lup cu gâtul dogorât de sete
și Vulpea-i spuse-n grabă dobitocului:
-,,Te știu, cumetre dragă, Lup cu scaun,
nu cum e cîte unul, schiaun.
Coboară-te și tu, pe îndelete
să te înfrupți din cașul făcut de zeul Faun
din minunatul lapte
muls de la Io azi-noapte.
Pun labă- foc, știind că nu mă-nșel,
că Jupiter, de-ar lua și dânsul puținel,
s-ar face bine, dac-ar fi bolnav.
Mâncai și eu, cum vezi , destul din el..."
Cum nu există lup ligav,
Cumătrul nostru, găgăuț,
se coborî c-o ciutură în puț,
și -o scoase pe cumătra, cu cea de-a doua afară.
Putem și noi s-ajungem ca Lupul, de ocară,
căci omul crede repede, orbește,
ce n-ar dori sau ce-și dorește.




Fabula Visul Unui Mongol



VISUL UNUI MONGOL




Un biet mongol, odată, avu prilej, în vis,
să vadă cum în raiul cu zariști de safir
se desfată în voie - huzur de nedescris -
un fost Vizir.
În altă noapte, însă, -ce dezastru! -
i s-arăta în vis un fost Sihastru
Arzând în vâlvătaie infernului cumplit.
S-a și trezit de spaimă. - ,,Au Minos n-a greșit?
Nu-i vis ca toate visele!" își zice
plecând la un tălmaci să i-l explice.
-,,E vis cu tâlc! Îi spuse el solemn.
Eu cred că-ți fac printr-însul zeii semn.
Sihastrul tău , uitându-și, cu timpul datoria,
venea pe la Vizir cu lingușiri.
Și poate că Vizirul, sătul de sâcăiri,
mai căuta, din când , și sihăstria..."
Făcându-mă, la rându-mi tălmaciul poeziei,
aș vrea să sui în slavă iubirea schivniciei,
căci ea ne scoate-n cale, rin crânguri și păduri,
Comori cerești curate și fără-ncurcături.
Ce vrajă negrăită e-n lumea sihăstriei!
Meleaguri dragi, putea-voi vreodată, lângă voi,
să uit, în tihna umbrei, al lumii tărăboi?...
N-aș zăbovi într-una prin sumbrele sălașe,
departe de saloane, departe de orașe,
când cele nouă Muze mi-ar da-n vileag plăcute,
puzderia de cruguri de forțe neștiute,
legate-n necuprinsul genuniloralbastre
de rostul și de soarta vremelniciei noastre.
Nehărăzit cu astfel de daruri de la fire,
pâraiele, încalte, aș vrea să mă inspire,
ca șipotul lor tainic prin pajiști înflorite
să-l fac să dăinuiască în stihuri iscusite.
Nu s-a-ndurat, firește, ursita-mi ne-ndurată
să dorm și eu, ca alții, în vrun palat, vrodată.
Dar n-au decât în pufuri coconii să se culce,
că-n patul meu mi-i somnul mai liniștit, mai dulce,
și-am să-i aduc și-n crânguri noi jertfe pe altare.
Iar când va fi să-și vină sorocul de plecare,
tot vesel voi purcede și fără remușcare.




Anemia Tratamente Naturiste





ANEMIA



Boală produsă de scăderea numărului de globule
roșii sau încărcării lor cu hemoglobină.
Are ca efect micșorarea cantității de oxigen pe care o transportă
sîngele la țesături, producînd unele tulburări ca :
paliditate, slăbiciune generală, adinamie.
Survine în urma unei pierderi de sînge sau boli
în care distrugerea ( hemoliza ) globulelor roșii este exagerată ;
mai poate apare în urma unei lipse a organismului în fier
sau a vitaminelor. Alteori anemia este datorată unei
funcții insuficiente a măduvei hematogene.



Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament



Angelica - Angelica archangelica : Tinctură medicinală
obținută din rădăcina mărunțită.
Se administrează intern : de trei ori pe zi cîte 10 picături.



Cătina alba - Hippophae rhamnoides : infuzie din
5 g de fructe la 250 ml apă.
Se administrează intern : 500 ml pe zi.
Se mai pot folosi fructele ca atare ; se administrează
intern ; se consumă 20-30 g pe zi.




Coada calului - Equisetum arvense : Decoct -
o linguriță, din părțile aeriene ale plantei, la o cană
de apă, timp de 5 minute.
Se administrează intern : 3 căni pe zi între mese.




Crețișoara - Alchemilla vulgaris : Infuzie din 5 g,
din părțile aerine ale plantei, la o cană de apă.
Se administrează intern : o infuzie pe zi ;
extern : gargară de 3 ori pe zi



Fasolea - Phaseolus vulgaris : Decoct din o lingură
de teci de fasole ( Fructus Phaseoli sine semine )
la o cană de apă. Se administrează intern : 3 căni pe zi.




Fumarița - Fumaria officinalis : Infuzie din
5 g, din părțile aeriene floriene ale plantei,
la o cană de apă. Se administrează intern :
o infuzie la 2 zile.




Ghințura - Gentiana lutea : Tintură medicinală
obținută din rizomi și rădăcini mărunțite.
Se administrează intern : 10 picături pe zi cu 30 minute
înaintea meselor principale.





Iarba șarpelui - Echium vulgare : Tinctură medicinală
obținută din flori. Se administrează intern :
10 picături pe zi.




Pelinul alb - Aetemisia absinbthium : Tinctură
medicinală din 30 g din părțile aeriene floriene
cu 30 ml alcool de 70 grade ; se lasă 24 ore,
se adaugă apoi 200 ml ulei și se fierbe ușor pe
baia de apă 3 ore ; se lasă în repaus 3 zile.
Se administrează intern : 10 picături pe zi.



Urzica - Urtica dioica : Infuzie dintr-o
linguriță de plantă la o cană de apă.
Se administrează intern : 3 căni pe zi.

Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile




Amigdalita Cronică Tratamente Naturiste






AMIGDALITA CRONICĂ



Infecție cronică a amigdalitelor palatina.
Se manifestă prin puseuri acute, sensibilitate discretă la nivelul
amigdalelor după ingerarea alimentelor foarte reci,
mici stări subfebrile, tuse uscată, miros neplăcut al
gurii, hipertrofie sau atrofie a amigdalelor.




Plantele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament



Arinul - Alnus glutinos Gaertn : Decoct din
10 g scoarță mărunțită la 300 ml apă.
Se administrează extern : gargară de 3 ori pe zi.




Cîrmîzul - Phytolacca americana : Tinctură medicinală
obținută din rădăcina mărunțită.
Se administrează intern 5 picături pe zi.




Gălbenelele - Calendula officinalis : Infuzie din 30 g
flori la 300 ml apă. Se administrează extern :
gargară de 2-3 ori pe zi.
Tinctură medicinală din flori.
Se administrează extern : gargară cu 30 picături
puse în 20 ml apă, de 3 ori pe zi.




Pătlagină - Plantago major : Tinctură medicinală
obținută din frunze. Se administrează extern :
gargară cu 40 de picătură tinctură puse în 100 ml apă, de trei ori pe zi.
tinctură puse în 100 ml apă, de trei pe zi.




Turița mare - Agrimonia eupatoria : Decoct din 10 g,
din părțile aeriene florifere ale plantei, la 300 ml apă ;
fierbe pînă cînd soluția ascade la 100 ml.
Se administrează extern : gargară.

Infuzie din 10 g flori și frunze la 500 ml apă.
Se administrează extern : gargară de 3 ori pe zi.



Viorea - Viola odorata : Decoct din 15 g de flori
la 400 ml apă. Se administrează extern :
gargară de 3 ori pe zi.




Vulturica - Hieracium pilosella : Tinctură medicinală din
părțile aeriene florifere :
Se administrează intern de 3 ori pe zi cîte 10 picături.

Decoct din 15 g plantă proaspătă la 300 ml apă,
timp de 5 minute. Se administrează intern : 250 ml pe zi.

Decoct  
 Infuzia
Macerat la rece
Macerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile




Alopecia Tratamente Naturiste




ALOPECIA



Boală caracterizată prin căderea parțială sau
totală a părului de pe pielea capului.
O cauză frecventă, mai ales la bărbați este seboreea
( formarea de grăsimi abundente pe pielea capului ) .
Alte cauze mai pot fi : bolile infecțioase cu temperaturi ridicate,
emoțiile puternice, cancerul, leucemiile, diabetul,
boli ale pielii capului ca : peladă, micoze, lupus eritematos,
foliculite, apoi spălatul prea des cu săpunuri alcaline,
vopsirile repetate sau după Roentgenterapie.



Plantelele medicinale indicate și modul de utilizare în tratament



Ardeiul iute - Capsicum anuum : Tinctură medicinală
din 20 g de ardei în 100 ml alcool : perioada
de macerare va fi de 8 zile. Se administrează extern :
frecții la rădăcina părului de 1-2 pe săptămînă.



Aglica - Filipendula hexapetala : Decoct din 4 g de flori la 1000 ml apă.
Se administrează extern frecții.



Brădișorul - Lycopodium selago : Decoct din
30 g, din părțile aeriene ale plantei, la 1000 ml apă,
timp de 5 minute.
Se administrează extern : frecții zilnice.




Brusturele - Arctium lappa : Decoct din 25 g
de rădăcini mărunțite la 1000 ml apă.
Se administrează extern : frecții zilnice.




Călțunași - Tropaeolum majus :
Tinctură medicinală din frunze și semințe.
Se administrează extern : frecții zilnice.




Coada șoricelului - Achillea millefolium :
Decoct din 40 g, din părțile aeriene florifere,
la 1000 ml apă, timp de 10 minute.
Se administrează extern : frecții zilnice.




Hameiul - Humulus lupulus : Tinctură medicinală
din conurile femele ( Strobuli Lupuli ).
Se administrează intern : cîte 20 picături de
3 pe zi.



Iarba mare - Inula helenium : Decoct din 30 g
rădăcini mărunțite la 1000 ml apă.
Se administrează
extern : frecții zilnice.




Jaleșul de grădină - Salvia officinalis : Tinctură
medicinală obținută din frunze.
Se administrează intern : 20 de picături de 3 ori pe zi ;
3 lingurițe la 1000 ml apă, apoi frecții zilnice.




Năsturașul - Nasturtium officinale : Se folosește sucul proaspăt.
Se administrează extern : frecție în fiecare seară.





Țintaura - Centaurium umbellatum : Decoct din 50 g,
din părțile aeriene florifere, la 1000 ml apă
timp de 10 minute.
Se administrează extern : frecții zilnice.




Urzica - Urtica dioica : Infuzie din 30 g frunze la 500 ml apă,
timp de 30 minute.
Se administrează extern : frecții zilnice.


Decoct  
 Infuzia
Macerat la receMacerarea repetată
Macerarea simplă
Siropurile