Poezia Pace de Octavian Goga





PACE


Eu port adesea-n mine-o închisoare
În care strigă făcători de rele,
Din negura adîncurilor mele
Ei vin flămînzi de aer și de soare...




De cîte ori îmi bat după zăbrele
Și-ar vrea să frîngă vechile zăvoare...
I-aud cum cer în depărtările să zboare
Cu glas dogit, cu urlete rebele...



Dar totdeauna, pocăita minte,
Temutul paznic, fără de iertare,
Nemilostiv le iese înainte.



Închide porți, cu mîna-i pricepută,
Și-n urma ei în suflet reapare
Aceeași pace veștedă și mută.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.