Rugăciune Către Sf. Ilie, la Vreme de Secetă




RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ILIE, LA VREME DE SECETĂ


Te cinstim pe tine proorocule al lui Dumnezeu,
Ilie, căci pentru râvna ta întru mărirea Domnului.
Atotțiitorului, neputând răbda să vezi închinarea
la idoli și nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai înfruntat
pe regele Ahab, călcătorul de lege și pedepsirea
acestora prin rugăciune ai cerut de la Dumnezeu
foamete de trei ani pe pământul lui Israel, spre 
a-l îndepărta de idolii netrebnici, pentru ca să se 
lase de fărădelegi și de nedreptăți, să se întoarcă
spre unul adevăratul Dumnezeu și spre împlinirea 
sfintelor Sale porunci.
În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe
văduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin
rugăciune l-ai înviat.
După trecerea timpului de foamete proorocit, ai
adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit
învechit în păcătoșenie și lepădare de Dumnezeu
și prin rugăciune foc din cer ai dobândit peste
jertfa ta, cu această minune întorcând pe Israel
către Domnul.
Pe proorocii cei mincinoși ai lui Baal i-ai rușinat,
iar după aceea, prin rugăciune, cerul iarăși l-ai
deschis și ploaie multă pe pământ ai dobândit, iar
pe credincioșii din Israel i-ai umplut de bucurie.
Către tine, preafericitul Domnului, Ilie, cu umilință
alergăm, noi păcătoșii și smeriții, chinuiți de arșiță
și secetă: Mărturisim că nu suntem vrednici de mila 
și de harul lui Dumnezeu; mai curând suntem 
vrednici pe dreptate de amenințarea aspră a mâniei
Lui, cu tot felul de rele boli, necazuri și jale.
Căci n-am umblat în frică de Dumnezeu, pe calea
poruncilor Lui, ci în poftele desfrânării inimilor
noastre, și tot felul de greșeli fără de număr am
săvârșit.
Fărădelegile noastre ne-au întunecat mintea și nu
suntem vrednici a ne arăta în fața Domnului și a
privi la cer.
Mărturisim că și noi, ca și vechiul Israel, ne-am
îndepărtat de Domnul Dumnezeul nostru prin
fărădelegile noastre, și de nu ne închinăm lui Baal
și altor idoli netrebnici, atunci prin robia patimilor
și prin poftele noastre slujim idolului; prin patima 
îmbuibării și a poftelor slujim idolul lăcomiei și aș
trufiei, idolul mândriei și al îngâmfării și mergem
pe urmele împotrivirii față de Dumnezeu prin năravuri
rele și slujim duhului pierzător al veacului.
Mărturisim, că pentru aceea s-a închis cerul și s-a 
făcut ca arama, fiindcă s-au închis inimile noastre
în fața milei și iubirii adevărate de aproapele nostru.
Pentru aceea pământul s-a uscat și s-a făcut neroditor,
fiindcă nu aducem Domnului nostru roadele faptelor bune.
De aceea, nu ne dă ploaie și rouă, fiindcă nu avem
lacrimi de umilință și rouă dătătoare de viață a 
cugetului către Dumnezeu.
De aceea s-au veștejit toate bucatele și toată și 
toată iarba câmpului, fiindcă s-a uscat în noi tot 
gândul cel bun.
De aceea s-a întunecat văzduhul, pentru că mintea noastră
s-a întunecat de gânduri rele, iar inima noastră s-a
întinat de poftele fărădelegii.
Mărturisim că și ție proorocul Domnului, suntem 
nevrednici a ne ruga.
Căci tu, om fiind, asemănându-te nouă prin 
patimi, cu viața ta asemenea îngerilor te-ai făcut și 
ca unul fără trup ai fost înălțat la cer; iar noi prin
faptele și gândurile noastre rușinoase, sufletul 
nostru deopotrivă trupului l-am făcut.
Tu prin post și priveghe i-ai minunat pe îngeri și
pe oameni, iar noi ne-am făcut robi necumpătării
și poftelor. 
Tu râvneai la slava lui Dumnezeu, noi, însă, ne
depărtăm de slăvirea Domnului și Creatorului nostru
și ne rușinăm a mărturisi preamărit numele Lui.
Tu ai stârpit necinstea și deprinderile rele, iar noi
ne robim năravurilor lumii potrivnice Domnului, mai
vârtos decât poruncilor Lui și rânduielilor Bisericii.
Și câte păcate și nedreptăți n-am săvârșit noi păcătoșii!
Prin păcatele noastre am istovit îndelunga răbdare a
Domnului.
Pentru toate acestea dreptul Judecător s-a mâniat pe
noi și în mânia Lui ne-a pedepsit.
Deci, cu îndrăzneală mare față de Dumnezeu și
nădăjduind în iubirea ta față de neamul omenesc,
cutezăm a te ruga, mărite proorocule.
Milostiv fii față de noi nemernicii și nevrednicii,
roagă pe Atotbunul Dumnezeu șă nu se mânie pe
noi până în sfârșit, ca să ne piardă pentru fărădelegile
noastre, ci să ne trimită pământului însetat ploaie
îmbelșugată și curată și să ne dăruiască roadă bogată
și bună întocmirea văzduhului; mijlocește mila
Împăratului ceresc, dar nu pentru noi păcătoșii și
nevrednicii, ci pentru aleșii robii Lui, care nu și-au
plecat genunchii în fața lui Baal al lumii acesteia,
pentru blândețea și curăția copiilor, pentru dobitoacele
cele necuvântătoare și pentru păsările cerului, care
îndură din pricina fărădelegilor noastre și pier de
foame, de arșiță și de sete.
Dobândește pentru noi, prin rugăciunile tale bine-
plăcute lui Dumnezeu: duhul pocăinței și al smereniei,
duhul blândeții și al înfrânării, al iubirii, al răbdării,
al temerii de Dumnezeu și al bunei cinstiri, ca
astfel, întorcându-ne de la căile necinstitei la calea
cea dreaptă a faptelor bune, să umblăm în lumina
poruncilor Domnului și să ajungem la bunurile
făgăduite nouă, binecuvântând pe Cel fără de
început Dumnezeu-Tatăl, pe Iubitorul de oameni
Unul-Născut Fiul Său și pe sfințitorul Duh Preasfânt,
acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.