Poezia Mă Visasem Într-un Nor de Alexandru Vlahuță




MĂ VISASEM ÎNTR-UN NOR



Am privit de sus pămîntul învîrtindu-se sub mine
Ca o noapte închegată purtînd demonii pe sine :


Am văzut pe el durerea despletită alergînd,
Scoțînd gemete cumplite, mări de lacrime făcînd,
Și veninul ei în clocot pînă la porțile cerești
Să-nălța și cădea iarăși peste inimi omenești.


Am văzut hidoasa crimă cu ochi mari și sîngerați,
Cu cuțitul într-o mînă și cu dințăă încleștați,
Neagră, vînătă la față și cu buzele uscate,
Cătînd sîngele cald să soarbă din vro inimă ce bate.


Am văzut turbate furii cu figuri îngrozitoare,
Ochi deschiși ca guri vulcanici, cu priviri fulgerătoare,
Cu lungi brațe tremurînde și cu gheare ascuțite,
Cu furtună-n a lor suflet și cu trăsnete cumplite.


Am văzut nerușinarea, am văzut-o dezbrăcată,
Cu corupția pe buze și cu inima-nsetată
De plăceri neomenoase, lipind de profanu-i sîn
Gura oarbei tinerețe și storcînd în ea venin.


Am văzut deșertăciunea, uriașă-mpodobită,
A nimicului regină, de mărire amețită,
Rătăcind, oarbă de visuri, după-nalte idealuri,
Ca o scîndură zvîrlită pe o mare fără de maluri.


Am văzut războiul crîncen, monstru nesățios și crunt,
Lacom băutor de sîngem pălmuind veacul cărunt,
Făcînd un călău din omul liniștit și muncitor
Și din holda semănată - cîmp de groază și omor.


Am văzut talente-n zdrențe, Cinstea de foame murind.
Am văzut Puterea mîndră pe Dreptate pălmuind,
Sărăcia-n jgheab de rele ca în guri de lei zvîrlită ;
Ș-Avuția nemiloasă, în orgie tăvălită.


Am văzut nespuse viții - demonii neadormiți,
Uricioși ca ceasul morții și ca moartea nemblînziți,
Fără cap, cu trup de patimi, și cu brațele de crime,
În prăpăstii fără funduri îmbrîncînd biata mulțime.


Apoi totul se ascunse într-un negru-ngrozitor...
Spăimîntat sării din patu-mi... Mă visasem într-un nor.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.