Poezia Dorul de Alexandru Vlahuță




DORUL




Îmi arde inima de dor
Și plîng cumplitu-mi chin,
Ah ! n-am aripi, aș vrea să zbor
La dulcele tău sîn !



Căci simt că mor în ăst pustiu
Urît și-ngrozitor,
Unde nimic n-aud, nu știu
De tine, scump odor.



De multe ori noaptea-n tăcere,
Pătruns de chinuri grele,
Mă uit în sus, cer mîngîiere
La lună și la stele ;



Dar ele tac și zbor ușor
Pe cîmpul azuriu ;
Iar eu suspin și plîng de dor
În tristul meu pustiu.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.