Organele de Simț la Cîine




ORGANELE DE SIMȚ LA CÎINE

Mirosul
Vederea
Auzul
Simțul Gustativ
Simțul Tactil ( pipăitul )

Acestea joacă un rol important în viața cîinelui.
Cîinele este înarmat cu cele cinci simțuri cunoscute
- vizual, olfactiv, auditiv, gustativ și pipăit.
Dintre ele, unele sînt dezvoltate în mod deosebit,
altele mai puțin.

Mirosul este de depărtare simțul cel mai dezvoltat
la cîine.
El asigură legătură între creier ( lobii olfactivi )
și cavitățile nazale prin nervii olfactivi.
Făcînd o comparație între suprafața și concentrația
în celule olfactive la cîine și om, putem remarca
excepțională capacitatea olfactivă de care se bucură
specia canină.
Față de o suprafață de 4 cmp de mucoasă nazală
dotată cu celule olfactive la om, o suprafață de cca.
150 cmp este destinată mirosului la un cîine de talie
mare ( ciobănesc german, de ex.).
Disproporția este și mai evidentă dacă ne referim
la numărul celulelor olfactive care este de maximum
5 milioane la om, ajungînd la cifra de 100-200
milioane la cîine.
Față de bogăția acestui simț de excepție se cuvine să
remarcăm sărăcia acuității vederii la specia canină.

Vederea cîinilor este relativ mediocră.
Experiențele au demonstrat mai degrabă o miopie
ce merge pînă la 80% din subiecți.
Ei nu sînt în măsură să-și deosebească stăpînul decît
sub 50 m.
Deși anatomic ochii cîinelui sunt construiți întrucîtva
asemănător cu cei ai omului, ei prezintă particularitatea
de a avea un cîmp vizual separat pentru fiecare ochi și
de a nu distinge în mod cert culorile.

Auzul cîinilor, în schimb, este foarte fin.
Un zgomot ce pentru urechea omenească nu este
perceptibil decît pînă la 4 m, un cîine îl distinge la 25 m.
Organul auditiv ( urechea ) prezintă o sensibilitate
deosebită pentru perceperea sunetelor de înaltă frecvență:
față de un maxim de 30 00 Hz ce poate fi perceput de urechea
umană, cîinii percep undele sonore cu 60-80 000 vibrații
pe secundă.
Datorită acestei calități se și fabrică pentru ei fluiere
speciale ( cu ultrasunete ) pentru a-i dirija de la distanță,
fără ca sunetul să fie auzit de om.

Simțul gustativ cuprinde membrana mucoasa a limbii
și papilele gustative aflate pe părțile laterale ale acesteia.
Caracteristic este faptul că deosebește principalele
gusturi ( sărat, dulce, acru, amar ), descompunîndu-le cu
diferite zone ale mucoasei gustative: dulce cu vîrful limbii,
sărat cu părțile laterale, acru cu partea din fund și
laterală, iar amar cu papilele de la rădăcina limbii.
Este sigur că atunci cînd cîinele se hrănește, nu gustă,
ci înghite alimentele foarte repede, bazîndu-se mai
degrabă pe mirosul său atît de bine dezvoltat.

Simțul tactil este realizat de întreaga suprafață a pielii
cîinelui, de membrana mucoasă a buzelor și nasului
cu care sînt percepute excitațiile provocate de atingere,
variațiile de temperatură etc.
Sensibilitatea termică a cîinilor fiind bine dezvoltată
și deosebit de fină la nivelul pielii, ei caută căldura iarna
și locuri răcoroase vara.
Pe porțiuni ale corpului, pe buze și în regiunea sprîncenelor,
există peri cu o sensibilitate sporită ce permit perceperea
mediului înconjurător într-un mod asemănător felinelor
( deși mult diminuat ).




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.