Aparatul Locomotor la Cîine




APARATUL LOCOMOTOR LA CÎINE


Cuprinde organul pasiv al mișcării - scheletul și organul activ
musculatura.
Principala particularitate anatomică la nivelul scgeletului este
așa-numita sprijinire digitigradă, adică pozarea pe sol doar a
vîrfurilor degetelor și nu a întregii tălpi.
Scheletul cîinelui reprezintă 8-9% din greutatea totală a corpului.
El este compus din 279 pînă la 282 oase ( diferența rezultînd din
numărul diferit de vertebre caudale ) funcție de rasa și talia
animalului.
Oasele se formează rapid în comparație cu ale altor animale și
sînt rezistente, cu toată forma prelungă, deoarece conțin puțină
măduvă.
Scheletul cîinelui este format din oasele capului, oasele
trunchiului și oasele membrelor.
Oasele capului cuprind craniul și oasele feței.
Maxilarele și dantura cîinelui sînt adaptate unui regim de viață
carnivor, încisivii, caninii și premolarii fiind folosiți pentru
ruptul și mîncatul cărnii, iar molarii pentru sfărîmat și tocat.
Osatura trunchiului ( coloana vertebrală și coastele ) are cel
mai important rol.
Coloana vertebrală cuprinde 7 vertebre cervicale, 13 dorsale,
7 lombare, 3 sacrale și 20-22 caudale.
Această formulă vertebrală este extrem de stabilă și numărul
vertebrelor nu variază de la un subiect la altul, așa cum se
întîmplă la alte specii animale.
De vertebrele dorsale se leagă coastele ( 9 veritabile și 4 false ).
În punctul de întîlnire ( în partea inferioară ) a coastelor adevărate
se găsește osul sternului.
Zona interioară a coastelor, sternului și vertebrelor dorsale
constituie coșul pieptului; formatul acestuia este caracteristic
fiecărei rase canine.
Scheletul membrelor comportă cîte 41 de oase pentru fiecare din
membrele anterioare și 39 pentru fiecare din cele posterioare.
La membrele anterioare umăru este constituit de omoplat, brațul
corespunde humerusului, antebrațul are două oase - radius și cubitus.
Se continuă cu oasele metacarpiene, carpiene și falangele ce
formează 5 degete sprijinite de sol prin cuzineții plantari.
Membrele posterioare pornesc din cavitatea bazinului și sînt
constituite din femur ( supotul osos al coapsei ), tibia și peroneul
ce corespund gambei, metatarsul, oasele tarsiene și falangele
ce formează 4 degete.
Elementele articulare sînt menținute prin ligamente elastice
al căror număr mic determină suplețea și mobilitatea articulațiilor
cîinelui, dar în același timp și fragilitatea lor, ceea ce explică
luxațiile destul de frecvente și oboseala rapidă în cazul în care
animalul este ținut în picioare timp îndelungat ( spre deosebire
de cal, de exemplu ).
Acțiunea motrice este efectuată prin intermediul musculaturii
( mușchii cîinelui sînt puternici, îndeosebi la nivelul maxilarului,
bazinului și la prinderea membrelor anterioare de torace ).
Mușchii antebrațului și gambei sînt fusiformi și se prelungesc
prin tendoane, determinînd întinderea sau contractarea picioarelor
și labei.
Pe cînd mușchii membrelor anterioare servesc la susținere și
amortizare, cei de la membrele posterioare au rolul motor în mișcare.
Mușchii membrelor prezintă particularitatea de a nu permite acestora
decît deplasarea pe o singură direcție, fără a le îngădui rotirea sau
îndepărtarea ( decît foarte limitată ).
Aparatul locomotor este susceptibil plăgilor sau contuziilor care
sînt cu atît mai grave, cu cît s-au produs mai aproape de articulații.
Cîinele șchioapătă frecvent dar se vindecă rapid cu odihnă și
tratament cu analgezice ( aspirine ) cîteva zile.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.