Slănină




SLĂNINĂ



Slănina se prepară din bucate de grăsime de pe spate și de pe burtă.
Se aleg bucățile care au o densitate mai mare, slănina poroasă
fiind puțin gustoasă și puțin economică.
Bucățile de slănină se pot pregăti prin conservarea la sare sau la fum.
Se pun bucățile de slănină sărate și piperate puțin, una peste alta,
într-un butoi de lemn, se acoperă cu saramură, se lasă așa două
săptămîni, după care slănina se scoate și se atîrnă la aer.
Saramura se pregătește din apă și sare cu o concentrație de 40 g
sare la 1 litru de apă.
Slănina devine fragedă prin pătrunderea sării.
Slănina care se păstrează prin afumare, se fierbe mai întîi în apă cu
sare sau în zeamă de varză, se scoate, se colorează cu boia de ardei
și coriandru sau usturoi pisat, după care se atîrnă la fum.
Afumarea se poate face la hornul casei, în podul casei care s-a dat
drumul la fum sau într-o  groapă specială, într-un butoi de lemn fără
fund.
Focul se face din lemne, peste care se toarnă rumeguș.
Acesta înăbușă flacăra și scoate mult fum.
Afumarea la groapă se face timp de o zi, la pod timp de două zile,
iar la horn afumarea se face cîteva ore.
Slănina astfel preparată se păstrează la loc uscat, răcoros și lipsit de
lumină prea puternică.
Primăvara slănina se poate păstra în gura sobei, cu ușa deschisă,
avînd în felul acesta aerisire permanentă cu hornul casei.
Slănina se servește ca aperitiv.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.