Helioterapia




HELIOTERAPIA


Helioterapia sau băile de soare constituie un factăr climato-terapeutic
important într-o serie de afecțiuni ginecologice.
Poate fi aplicată în orice loc unde strălucește soarele ; helioterapia
cere o tehnică precisă și cunoașterea unor noțiuni generale indispensabile ;
- helioterapia trebuie să fie directă ;
- corpul expus soarelui trebuie să fie descoperit ;
- expunerea trebuie să fie progresivă, atît în ce privește suprafața expusă
cît și în privința duratei ;
- expunerea trebuie să fie totală, razele solare iradiind corpul în întregime,
și nu numai regiunea bolnavă ;
- expunerea trebuie să fie intermitentă, în una-două reprize pe zi ;
- bolnava trebuie să fie astfel așezată, încît razele solare să cadă perpendicular
pe tegumente.
Există o sensibilitate individuală față de razele ultraviolete : astfel, blondele la
păr să fie cu mult mai sensibile decît brunetele.
Factorul cel mai activ în helioterapie îl constituie razele ultraviolete naturale,
cu următoarele acțiuni :
- tonică generală, stimulantă ;
- favorizează creșterea în greutate ;
- cresc numărul globulelor roșii și cantitatea de hemoglobină ;
- acțiune decongestivă ;
- uneori, acțiuni hemostatică.
Cura de aer, concomitentă cu helioterapia, este de asemenea o metodă excelentă
de tratament general.
Indicația majoră este în tuberculoza anexială, asociată cu cea peritoneală.
Se mai indică în salpingitele cronice stabilizate și puțin dureroase și în anexitele
însoțite de hemoragii.
În mod secundar se recomandă la femeile astenice, anemice, la convalescente
după intervenții ginecologice, în insuficiență ovariană și în sterilitate.
Ne recomandat în tuberculoza pulmonară, afecțiuni cardiace etc.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.