Regimul Alimentar în Glomerulonefrita Acută




REGIMUL ALIMENTAR ÎN GLOMERULONEFRITA ACUTĂ


Glomerulonefrita este o boală datorită tot unor cauze infecțioase, dar infecția
este la distanță, microbul nu ajunge în țesutul renal.
Mecanismul de declanșarea a bolii este complex.
Cel mai adesea focarul de infecție este faringoamigdalian, iar microbul care dă
cel mai frecvent aceste îmbolnăviri este streptococul.
Îmbolnăvirea rinichiului poate surveni în timpul dar, mai ales, după un interval
de 10-12 zile de la debutul infecției faringoamigdaliene.
Boala apare adeseori după scarlatină.
În glomerulonefrită există deseori mari de simptologie și gravitate.
Important din punc de vedere practic, este ca boala să fie recunoscută în stadiul cel
mai incipient trecerea de la o formă la alta, aparișia unor complicații și evoluția
spre cronicizare fiind posibile în toate formele.
Pentru evitarea acestor neajunsuri, nefritele sub orice formă trebuie privite ca boli
cu caracter de urgență medicală.
Regimul dietetic în aceste boli are, de asemenea, un caracter de urgență, de aceea,
ori de cîte ori prin semnele pe care le prezintă o boală ar sugera bănuiala unei
îmbolnăviri renale, părinții trebuie să se adreseze de urgență medicului.
Pînă la consultația de către medic se va întrerupe orice alimentație și se va da
copilului să bea numai lichide dulci, ceaiuri, limonadă, suc de fructe și acestea
în cantități nu prea mari.
În faza inițială, adică în faza în care copilul prezintă semnele majore de boală
( endeme și hipertensiune ) este indicat ca bolnavul să fie tratat în spital.
Numai o supraveghere permanentă, pe baza examenelor de laborator, îl pune
pe copil la adăpost de eventualele complicații.
Regimul dietetic este atît de strîns individualizat în raport cu forma și stadiul de evoluție
a bolii și cu vîrsta copilului, încăt recomandările noastre nu pot avea decît
un caracter foarte general.
Reducerea sau suprimarea substanțelor alimentare se face în raport cu stadiile bolii:
în prima fază, se reduce parțial cantitatea de lichide, se suprimă sarea și
substanțele proteice ( laptele, ouălele, carnea ), uneori, după caz, se reduc și
alimentele cu conșinut bogat în potasiu ( fructe, în speciel citrice ).
Alimentația se face cu o cantitate moderată de lichide îndulcite : ceaiuri,
siropuri, miere, dulceață și fructe.
Acest fel de alimentație durează 2-3 zile.
În perioada imediat următoare, se reduce progresiv, alimente pe bază de cereale
( orez, pase făinoase, griș, macaroane, păine fără sare ) și zarzavaturi ( morcovi,
cartofi, dovlecei, fasole verde, sfeclă ), se va crește cantitatea de fructe.
Se vor evita, încă o perioadă, zarzavaturile cu conținut mare în sare,
cum sunt ridichiile.
Grăsimile se dau în cantități moderate, 20-30 g pe zi sub formă de unt proaspăt,
nesărat, frișcă, untdelemn.
Din săptămîna a 2-a se introduc laptele, brînza proaspătă de vaci, iaurtul.
Gălbenușul de ou și carnea se introduc din a 3-a spătămînă de boală.
Se menține restricția de sare.
Timpul în care alimentația copilului bolnav de nefrită poate ajunge la normal
este de 4-5 săptămîni, dar după formă și evoluție pot exista variații destul de mari.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.