Regimul Alimentar în Distrofie





REGIMUL ALIMENTAR ÎN DISTROFIE



Curba de creștere a copilului reprezintă în ultimă instanță bilanțul dezvoltării sale fizice,
în special la sugar și la copilul mic.
Cînd acesta este continuu ascendentă, denotă o stare de nutriție perfectă, care corelată
cu factorii de dezvoltare phihomotorie, ne dă starea de euforie.
Dacă curba de creștere staționează sau chiar scade, înseamnă că organismul suferă
din diferite cauze cu consecințe directe asupra nutriției, iar copilul intră în stare de distrofie.*
Distrofia este o tulburare cronică de nutriție a sugarului și copilului mic, datorită unui
aport nutritiv scăzut, provocat de diferite cauze.
Acestea pot fi cauze de natură alimentară, cauze infecțioase, cauze care țin de starea
constituțională a copilului și cauze care țin de mediul extern.
Starea de distrofie a copilului este apreciată după deficitul de greutate, asociat cu factorii
trofici, după cum urmează:

Distrofia de gradul 1  
Prezintă un dificit de 10-20% față de greutatea normală, talia nu este afectată, iar stratul
de grăsime de sub piele este redus pe abdomen și pe torace.
această stare este ușor reversibilă dacă se combate la timp cauza care a provocat-o.


Distrofia de gradul 2
Afectează cu 20-40% greutatea normală a copilului, lungimea rămîne și ea în urmă cu 3-4 cm,
iar țesutul adipos dispare complect pe trunchi și diminuă pe membre.
Copilul devine palid, este lipsit de vioiniciune și se îmbolnăvește ușor.


Distrofia de gradul 3 sau atrepsia, reprezintă o prăbușire metabolică a organismului cu un
dificit de greutate de peste 40% față de normal, cu dispariția complectă a grăsimii pe trunchi,
membre și față, cu pielea atîrnînd pe coapse și în regiunea fesieră, fața ia un aspect de bătrîn
sau de maimuță.
Acest stadiu se tratează numai în clinică.
Din cele prezentate se poate deduce rolul primordial al alimentației în tratamentul distrofiei.
Prevenirea stării de distrofie trebuie să intereseze în primul rînd.
Aceasta se realizează prin instituirea alimentației corecte din primul moment, în raport
cu starea copilului la neștere.
Primul loc îl ocupă alimentația la sîn, la care mama nu trebuie să renunțe cu ușurință.
Acolo unde survinr necesitatea unei complectări de lapte, aceasta se face numai după
sfatul medicului sau al asistentei care au în grijă copilul.
Momentul mai dificil al instalării lactației trebuie trecut cu răbdare, punînd copilul
să sugă, mama trebuie să fie convinsă că prin acest act secreția de lapte se va
instala suficient.
O deosebită grijă se cere atunci cînd este nevoie ca suptul să fie complectat prin
diferite preparate de lapte.
Diluțiile vor fi: 8% în primele 2-3 săptămîni, apoi 10% pînă se trece la vîrsta de
3 luni și 12,5% după vîrsta de 3 luni.
Laptele se îndulcește cu zahăr 5% sau cu glucoză, în cazurile mai dificile.
În cazul unui copil prematur, alimentația trebuie dirijată cu și mai mare grijă.
Dacă mama are lapte suficient, copilul trebuie pus să sugă, complectînd mesele.
Dacă el obosește și adoarme repede,
este alimentat cu lapte de la sîn, muls și dat cu lingurița.
Tehnica aceasta trebuie arătată mamei de către asistenta de teren, complectarea prin biberon
face ca sugarul să renunțe repede la supt, iar aceasta duce la sistarea secreției de lapte.
În caz de necesitate a alimentației artificiale, pe care medicul o va hotărî, trebuie evitate
greșelile prin diluții prea mari ale laptelui, sau folosirea de cantități mari de ceai între mese.
Alimentația trebuie să fie condusă după apetitul copilului și după reactivitatea individuală.
Se vor avea în vedere și posibilitățile de aprovizionare cu un anumit lapte.
Nu este bine să schimbăm mereu felul de laptelui, atunci cînd sugarul s-a obișnuit cu el.
Desigur, este de preferat un lapte umanizat, totuși, vom căuta să administrăm tot
timpul același fel de lapte.
Alte măsuri de prevenire a distrofiei se referă la prevenirea îmbolnăvirilor, aceastea se
realizează printr-o stare de igienă perfectă a obiectelor ce servesc la alimentație
( tetine, biberoane, vase ), prin modul de păstrare a laptelui, prin curățenia rufăriei
copilului și a camerei respective.
Trebuie evitat contactul cu persoane bolnave ce vin în vizită și cu aglomerațiile.
Se vor aplica mijloace de călire a organismului copilului, încă din primele zile de viață:
baia zilnică, aerisirea camerei, scoaterea zilnică la aer liber, ca și înfășatul
corespunzător cu temperatura ambiantă.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.