Regimul Alimentar în Anemii




REGIMUL ALIMENTAR ÎN ANEMII


Anemia este o boală relativ frecventă întîlnită în copilărie și are ca manifestare
principală scăderea numărului de globule roșii ( hematiile ).
Viața unei globule roșii fiind de circa 120 de zile, numărul mai mic al
hematiilor poate fi rezultatul fie al unei producții scăzute, fie al unei pierderi
sau distrugeri exagerate.
Drpistarea motivului pentru care se produc mai puține hematii sau au o viață
mai scurtă, se face cu ajutorul laboratorului, conducîndu-l pe medic la diagnosticul
tipului de anemie, care duce la stabilirea unor indicații de tratamente corecte.
În afara anemiilor ereditare, de astfel foarte rare, marea majoritate sunt urmarea
pierderilor de sînge, carențelor de aport alimentar, parazitozelor, infecțiilor etc.
Este firesc ca indicațiile dietetice să țină seama și de ele de cauza anemiei și să se
identifice cu cele din boala de bază, cu unele corectări pe care le face medicul
pentru fiecare caz în parte.
O situație specială o are însă anemia prin lipsă de fier, numită și feriprivă, care la copii
cel mai des întîlnită și în care alimentația reprezintă o componentă majoră
a tratamentului.
Din aceste motive, în cele ce urmează, ne vom teferi numai la acest tip de anemie.
La copilul normal necesitățile în fier ale organismului sunt continue, întrucît
pierderile sunt zilnice, și în plus, ele trebuie suplimentate corespunzător
creșterii masei corporale.
În mod normal, nevoile zilnice de la copii variază între 3 mg și 12 mg.
Trebuie ținut seama că, în general, numai 10% din fierul conținut de alimenele
ingerate este absorbit prin mucoasa intestinală.
Fierul poate forma compuși neabsorbabili cu diverși constituenți în alimente.
Un exemplu îl constitue fitații prezenți în numeroase cereale sau fosfații din
lapte și derivatele lui.
Din acest potiv, se atrage atenția că o alimentație excesivă sau exclusivă cu paste
făinoase sau lapte scade aportul de fier.
Cercetările privind absorția fierului la nivelul mucoasei intestinale atrag atenția
asupra unor constatări cu aplicabilitate practică în alimentație:
- fierul din carne are procentul cel mai ridicat de absorție,
- procentul de fier absorbit din vegetale este mai mare pentru cele care sunt bogate
în proteine ( mazăre, ciuperci ),
- absorția fierului din vegetale este maximă atunci cînd în rația alimentară se introduc
proteinele animale ( carne ).
Practic, existența în cantitate foarte mare a fierului, de exemplu, în spanac, sau lăptuci,
nu are o valoare deosebită, căci el nu este absorbit în proporții reduse.
Absorția poate fi însă mult crescută dacă se adaugă carne la pregătirea acestor
legume sau la masa respectivă.
La copilul cu anemie prin lipsă de fier - verificată prin analize de laborator - indicațiile
dietetice trebuie să țină seama, în primul rînd, de excluderea obiceiurilor alimentare greșite:
- excesul de lapte și derivate,
- excesul de paste făinoase,
- excesul de alimentație vegetală săracă în proteine.
Alimentația trebuie să fie variată conținînd proteine aimale, respectiv carne.
Atragem atenția că ficatul pregătit la grătar, sub formă de perișoare sau pateu, are un conținut
maxim și absorția cea mai mare de fier.
În general, toate zarzavaturile conțin fier, iar absorția mică necesită a fi îmbunătățită
cu un aport concomitent de carne.
Menționăm că adaosul de sucuri de citrice ( lămîi, portocale ) băute în timpul mesei,
ca și borșul, contribuie la creștere absorției fierului conținut în vegetale.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.