Regimul Alimentar în Enterocolitele Acute




REGIMUL ALIMENTAR ÎN ENTEROCOLITELE ACUTE




Enterocolitele acute reprezintă un grup de boli în care manifestările clinice,
modul de evoluție și gravitatea cazurilor depind în cea mai mare măsură
de cauzele care le-au provocat.
Pentru transportul corect, atît dietetic cît și medicamentos, este necesară
precizarea cauzei.
Unele forme de manifestări și împrejurările în care s-a produs îmbolnăvirea
pot sugera cauza.
La apariția unei enterocolite, trebuie să se precizeze ce alimente a consumat
copilul, dacă și alți membri ai familiei și colectivității prezintă tulburări digestive.
Adesea pentru precizarea cauzelor este necesară efectuarea unor examene de laborator
a coproculturii și a examenului coproparazitologic.
În formele ușoare și medii, de fapt, formele cele mai des întîlnite, tulburătile digestive
sunt prezente prin inapetență, dureri abdominale, 1-2 vărsături, cîteva scaune
diareice.
Starea generală este bună.
Cauzele cele mai frecvente ale acestor îmbolnăviri sunt: ingerare unor alimente
greu digerabile, cum sunt grăsimile în exces ( sosuri prăjite ), alimente cu conținut
mare în celuloză ( fructe crude ), uneori numai abuzul de laimente chiar de bună
calitate, precum și alte cauze care  nu țin direct de tubul digestiv, cum sunt
tările alergice, stările emoșionale și oboseala.
formele grave sunt totdeauna suspecte de cauze infecșioase: toxiinfecțiile alimentare,
dezinterie, infecții cu coli patogeni, stafilococi sau viruși.
În toate aceste cazuri, la tulburările digestive ( vărsături și diaree ) se adaugă alterarea
stării generale, adeseori febră.
Microbii sau toxinele care produc boala pot determina stări toxice grave, iar
vărsăturile și scaunele frecvente pot duce la deshidratare.
Se impun de la început măsuri urgente și drastice de tratament.
Măsură dietetică de urgență este dieta hidrică, adică înlocuirea oricărei forme
 de alimentație cu administrarea de lichide sub formă de ceaiuri reci sau calde, va hotărî
mai departe și regimul alimentar.
Adesea aceste cazuri trebuie internate și tratate în spital.
În formele ușoare și medii, în care sub observație medicală tratamentul se face la
domiciliu, regimul va fi adaptat formelor de manifestare a bolii.
Dacă copilul varsă, se vor administra lichide sub formă de ceaiuri de mentă, chimen,
afine, îndulcite cu zahăr sau glucoză.
La ceaiuri se poate adăuga și pușină sare: o linguriță la 1 litru.
Se mai poate da supă de zarzavat strecurată și ape minerale slab mineralizate
( Buziaș și Borsec ).
Nu sunt indicate sucurile de fructe.
Pentru copiii mari, cantitatea totală de lichide pe 24 de ore poate să fie de 1500-2000 ml.
Din ziua a 2-a, copilul poate să primească orez, fiert și pasat, pîine albă
prăjită, paste făinoase prăjite în apă, fidea tăiței, supe de zarzavat îngroșate cu făină,
piure de mere sau de gutui coapte, mere rase pe răzătoare de sticlă.
Din a 3-a sau a-4-a zi se poate introduce brînză de vaci sau telemea desărată, ou
în preparate cum sunt budincile sau papanașii, carnea fiartă de pasăre și vită.
După 4-5 zile,  alimentația copilului revine progresiv la normal.
Se vor evită ncă 3-4 zile laptele, mîncărurile cu sorurile prăjite, cărnurile grase,
unele sorturi de zarzavat cu conținut mare de celuloză ( varză, ridichi, spanac, salata, leguminoase uscate ).
Cartofii pot fi folosiți dar moderat, 150-200 g pe zi, sub formă de piureuri fin pasate.
numărul meselor va fi de 4-5 pe zi, iar cantitatea consumată la o masă
nu va depăși 250-300 g de alimente.
Atragem atenția că la copiii care au avut dizenterie rămîne uneori, pentru
o perioadă destul de lungă, o anumită sensibilitate a tubului digestiv, cu
predispoziția de a face ușor tulburi digestive, deși coproculturile sunt negative.
Este indicat a se administra acestor copii un ”regim de cruțare” a funcției digestive
menținîndu-se în același timp echilibru cantitativ și calitativ al rației alimentare.
Vor fi evitate laptele dulce, excesul de dulciuri și zarzavaturi cu conținut mare
de celuloză.
Pentru o perioadă, regimul alimentar va fi asemănător cu cel indicat în
enterocolitele cronice.
Preparate casnice din făinoase, zarzavaturi și fructe recomandate pentru această
situație: supă de morcovi, supă de zarzavat, supă de zarzavat pasată, mucilagiu
de orez, supă-cremă de morcovi cu lapte, brînză resuspendată în supă de morcovi,
supă de orez, piure de morcovi, supă de chimen, mere rase cu pesmet și biscuiți,
mere rase cu brînză de vaci și pesmet, piure de mere coapte, piure de banane,
 carne mixată în supă de morcovi, budincă de orez fără lapte, budincă de pesmet
fără lapte, budincă de orez și brînză de vaci, budincă de orez și mere.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.