Fabula Planul Simigiului de Anton Pann




PLANUL SIMIGIULUI



Un simigiu oarecînd
Covrigi, simiți încărcînd,
A umblat din sat în sat
Și schimbînd, pe oau i-au dat:
Deci tabla-n cat dacă ia
Cu acele oau pe ea,
Să întorcea la oraș
Ca și un negustoraș.
Dar pe drum cînd să ducea,
Să gîndea și plan făcea:
,,Cum sunt, zise aste oau,
Tot bune, proaspete, nuoau,
Care-s cinci sute, să zic,
De vor prisosi, nu stric,
D-oi sta la cloști să le pui,
Tot oul o să-mi dea pui.
Să zic acum c-a crescut
Și găini mari s-a făcut,
Astea-ntr-o zi peste tot
Cinci sute de oau îmi scot.
Să le vînz ca un sărac,
Ceva părăluțe fac.
Cinci sute de găini dar,
Clocind o să-mi dea pui iar,
Fiecare douăzeci.
Ho! ho! Stane, unde pleci?
Stăi să vedem cîte fac,
Apoi cum o să mă-mbrac!
Socoteală nu au,
Cinci sute de cloști îmi dau
O sută de sute-n cap,
Hait! de sărăcie scap.”
Cînd zise ,,hait”, bucurat,
Își uită că e-ncărcat.
Și sărind sus ca un țap,
Dete tabla peste cap,
Oule pe jos turti
Și planul își izbuti.

        *

Mulți mari lucruri socotesc
Și nici mici nu isprăvesc.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.