Cum se Gătește Pentru Copilul de Hepatită Acută





CUM SE GĂTEȘTE PENTRU COPILUL BOLNAV DE HAPTITA ACUTĂ


Dată fiind starea de suferință a întregului organism, copiii convalescenți
după hepatita virală sunt în general, debili, apatici, nu se joacă, refuză
alimentația fiind anorexici.
Vom căuta să stimulăm, prezentîndu-le alimentele sub un aspect cît mai
atrăgător și în meniuri cît mai variate.
Trebuie servite 5-6 mese pe zi, în cantități mici.
Copiii vor fi îndrumați să mănînce încet și să mestece bine alimentele.
Se va ține întotdeauna seama de gustul lor, preparîndu-le mîncărurile preferate.
În modul de preparare a alimentelor se va urmări ca celula ficatului să fie cît mai
crutată, deoarece ea reprezintă laboratorul la nivelul căruia toate substanțele
alimentare suferă transformări radicale, devenind substanțe propii organismului.
În caz de suferință a acestei celule, cum este în hepatită, intoxicații sau alte boli,
ea trebuie supusă unui efort funcțional cît mai mic, tocmai spre a-i putea da răgazul să
se refacă.
Această cruțare se concretizează prin consumarea unor alimente cît mai ușor digestibile,
preparate sub o formă care să nu irite sau să îngreuneze munca tubului digestiv, dar care
în același timp, să conțină toate substanțele nutritive necesare organismului.
Alimentele permise trebuie să fie cît mai proaspete, și de cea mai bună calitate.
Ele vor fi preparate fără a fi prea mult prelucrate, tocmei pentru s-și menține
substanțele nutritive.
Procesul de ”gătit” se bazează pe metodele de fierbere, în special fierberea înăbușită,
la abur, și coacerea la cuptor.
Diferitele preparate culinare care pot fi date bolnavilor de hepatită sunt:

1. Supele, care se prepară prin fierberea zarzavaturilor obișnuite ( în afară de ceapă ).
În primele stadii ale hepatitei, carnea se fierbe separat și apoi se adaugă la supă.
Nu se folosește zeama de carne sau de oase.
După normalizarea probelor de laborator, se poate fierbe și carnea odată cu
zarzavatul în supă.
Este permisă carnea slabă de pasăre, de vițel sau chiar de vită.
La servire, se poate adăuga ulei crud, sau o bucățică de unt proaspăt, sau chiar o cană
de lapte fierbinte.
Nu trebuie folosite alte condimente în afară de pătrunjel verde și mărar tocat.

2. Supă-cremă se prepară cu zarzavatul fiert bine, pasat prin sită și legat printr-un sos
alb, preparat cu făină fiertă în lapte.
Pentru hepatici se poate acri orice supă cu zeamă de lămîie, zeamă de roșii sau borș
proaspăt, preparat în casă, deoarece acesta este bogat în vitamine din grupul B.

3. Mîncărurile cu carne. Se recomandă carne slabă de pasăre ( pui sau găină ),
carne de vacă sau vițel, dar numai proaspătă, necoservantă.
Carnea se fierbe înăbușit, în apă cu puțină sare, la aburi.
Substanțele care se extrag prin fierbere nu sunt recomandabile bolnavilor de hepatită.
Dea aceea, lichidul de fierbere nu se folosește pentru acești bolnavi.
Sarea, în cantitate mică, se adaugă la carne, după ce aceasta este aproape fiartă.
Carnea fiartă în aburi și apoi tocată este ușor de digerat.
La prepararea unei tocături nu se folosește ceapă, usturoi sau piper, ci numai pătrunjel,
mărar sau cimbru.
Din carne se poate prepara pentru hepatici: perișoare, chifteluțe, mititei sau șnițele,
toate prin fierbere la aburi.

4. Mîncărurile de legume se prepară din zarzavaturi fierte înăbușit, legate prin sosuri
dietetice ca sos de roșii sau soa alb, sau sub formă de soteuri și pireuri.

5. Salatele de crudități sunt recomandabile de hepatită din cauza conținutului lor
în vitamine și săruri minerale.
Se pot utiliza următoarele legume crude: salată verde, roșii, morcovi.
Apoi legume fierte: fasole verde tînără, dovlecei, conopidă, sfeclă roșie.
Se adaugă foarte pușină sare, suc de lămîie sau oțet de fructe îndoit cu apă
și o linguriță de untdelemn de măsline sau de floarea-soarelui.

6. Făinoasele sunt folosite pentru garnituri, ca: grișuri, orezul, fideaua,
macaroanele, tăițeii, se fierb în apă clocotită cu puțină sare, se spală în apă
rece de gelul de amidon format la suprafață și se scurg bine.
Se țin la cald pînă la servire, cînd li se poate adăuga puțin unt.
Se pot servi și cu sos tomat, preparat dietetic sau fierte în lapte sau cu
adaos de brînză de vaci.
Bolnavii de hepatită trebuie să consume numai pîine albă, veche de o zi.

7. Deserturi pentru bolnavii de hepatită nu sunt recomandabile aluaturi dospite
cu grăsime.
Aluaturile trebuie bine coapte, chiar mai uscate, și nu se vor servi prea proaspete.
Pot fi folosite pe mai multe zile.
De asemenea, nu sunt recomandabile cremele cu ouă multe și cu cacao, ciocolată,
nuci sau migdale.
Dulciurile admise trebuie preparate cu unt în cantitate mică sau cu ulei, spumă de albuș
de ou, făină și zahăr.
Cele mai recomandabile dulciuri pentru acești bolnavi sunt: budinci din făinoase,
gelatine, spume de fructe cu albuș, fructe coapte la cuptor, compoturi.
După cum s-a mai arătat, regimul alimentar la convalescenții de hepatită
este de lungă durată, în funcție de rezultatul probelor hepatice de laborator
și de starea generală a bolnavului.
Dacă aceste probe permit, se poate trece treptat la alimentația normală, cu excepția
grăsimilor, a conservelor și a condimentelor în general.
Acestea trebuie excluse din alimentația unui fost hepatic, chiar ani de zile.
Abaterile de la regim pot avea consecințe grave, prin cronicizarea boliii.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.