Preparate Pentru Alimentația Sugarului





PREPARATE PENTRU ALIMENTAȚIA SUGARULUI



Laptele este primul aliment al sugarului. Pînă la vîrsta de 3-4 luni,
el este și singurul aliment care poate fi folosit, de aceea modul de pregătire
și păstrarea lui trebuie bine cunoscut de toate mamele.
Formele cele mai obișnuite care se utilizează în hrana sugarului sunt :
- laptele de vacă proaspăt, ca atare sau în diverse preparate,
- preparate industriale de lapte, dintre care laptele praf s-a impus cel mai mult.
Nu este indicată întrebuințarea în alimentația sugaului  a laptelui de capră,
de oaie sau de bivoliță.
Din punct de vedere nutritiv, utilizarea laptelui de vacă în primele 4 luni, cînd
copilulul ar trebuie să primească lapte de mamă, este un risc.
După această vîrstă, laptele de vacă se poate administra în bune condiții,
respectîndu-se cu strictețe modul de pregătire și de păstrare.
Riscul cel mai mare este de producerea unor infecții digestive, care pot fi
transmise prin laptele de vacă.



Greșelile ce trebuie evitate


Laptele de vacă, chiar atunci este foarte proaspăt, muls în gospodăria propie,
nu va fi dat copiilor să-l consume nefiert.
Același procedeu se recomandă în cazul laptelui pasteurizat ( cel cumpărat
din comerț ).
Pînă la vîrsta de 4 luni, nu se va da copilului lapte de vacă integral ) nediluat )
și fără adaos de zahăr și preparate din făină de cereale.
Cantitatea de lapte de vacă integral nu va depăși 600-700 ml în 24 de ore,
indiferent de vîrsta și greutatea copilului.
Laptele fiind un aliment, nu este dat copiilor ”să-l bea” în locul altui lichid
( apă, ceai, limonadă ).
Sterilizarea laptelui în mediul casnic se face prin fierbere.
Pentru a fi eficientă, fierberea trebuie făcută cît mai aproape de momentul
hrănirii, iar laptele trebuie să fie cît mai proaspă.
Fierberea se va face într-un vas emailat, fără fisuri și fără defecte, vas utilizat
numai pentru această operație.
Înainte de a se pune laptele la fiert, vasul se clătește cu apă rece, pentru a nu
se prinde laptele de el.
Pus pe foc iute la început, laptele va fi supravegheat tot timpul, ca să nu se umfle
și să dea în foc.
În momentul în care începe să fiarbă, se micșorează flacăra.
Se amestecă cu o furculiță și se mai lasă să fiarbă încă 10 minute.
Numai astfel temperatura ajunge la 100 grade C și microbii sunt distruși.
Prin agitarea continuă a laptelui în timpul fierberii, grăsimile se dispersează
omogen în lapte, nu formează pojghiță și devin mai ușor digerabile.
După fierbăre laptele se răcește brusc, punînd vasul într-un recipient sau alt vas
cu apă rece, care se schimbă de mai multe ori.
Cînd laptele s-a răcit, se acoperă și se pune la frigider, în pivniță, sau în alt loc răcoros.
Nu se păstrează mai mult de 24 de ore.


Diluția și îndulcirea laptelui de vacă


Pentru a fi întrebuințat în alimentația sugarului pînă la vîrsta de 4 luni, laptele trebuie diluat
și îndulcit.
Prin aceste modificări aduse laptelui de vacă, compoziția sa devine mai asemănătoare
cu cea a laptelui de mamă, se scade cantitatea de proteine și săruri minerale,
se crește cantitatea de glucide.
De la naștere pînă la vîrsta de o lună, diluția se va face în proporție de 1/2, adică în părți
egale lapte și lichid de diluție.
De exemplu, pentru 100 ml lapte diluat la 1/2, se amestecă 50 ml lapte cu 50 ml lichid diluție.
În primele două săptămîni, diluția se face cu ceai, de la două săptămîni pînă la o lună, cu apă de orez.
De la o lună la trei luni, diluția se face de 2/3, adică două părți lapte și o parte lichid de diluție.
De exemplu, pentru 100 ml lapte diluat la 2/3, se amestecă 65 ml cu 35 ml lichid de diluție.
Lichidul de diluție la această vîrstă, poate fi : mucilagiu de orez, fiertură de făină de orez,
fiertură de fulgi de ovăz în concentrație de 2-3%
În luna a 4 de viață diluția se face de 3/4, adică 3 părți lapte, o parte lichid de diluție.
De exemplu, pentru 100 ml lapte în diluție de 3/4, se amestecă 75 ml lapte și 25 ml lichid de diluție.
Ca lichid de diluție se întrebuințează aceleași preparate, dar ele pot fi mai concentrate,
de exemplu în procent de 4-5%.
Prin adăugarea decocturilor sau preparatelor de cereale ca lichid de diluție a laptelui de vacă
sau lichid de resuspendare a laptelui praf, se ridică valoarea calorică a preparatului, dar mai ales se
ameliorează condițiile de digestie a laptelui de vacă.
Cazeina din laptele de vacă în prezența amidonului din cereale se coagulează în formațiuni
mai fine și este mai ușor atacată de sucurile digestive.
Preparatele din amidon de orez protejează și mucoasa digestivă.
Adăugarea celui de al doilea carbohidrat, respectiv a decoctului sau mucilagiului de orez
ca lichid de diluție a laptelui de vacă este obligatoriu în alimentația mixtă sau artificială
a sugarului.
Din luna a cincea laptele de vacă ca fi dat integral ”nediluat”, dar cu adaos de făină de cereale
( griș, orez etc ).


Oul

Oul, prin bogăția în substanțe nutritive ușor asimilabile de către organism,
este foarte util în alimentația copiilor.
Valoarea sa calorică este de 100 calorii la un ou.
La copii se folosesc numai ouăle de găină proaspete.
Nu se vor utiliza ouăle conservate sau de la alte păsări.
Gălbenușul este mai hrănitor și mai bine suportat de copii, decît albușul.
Se introduc în alimentația sugarului începînd cu luna a 5 sau a-6-a, sub formă de
gălbenuș de ou fiert, pasat în supe sau piureuri.
Dispersia conținutului îl face mai ușor digerabil.
Se începe cu o cantitate mică, 1/6 sau chiar 1/8 dintr-un gălbenuș,
pentru a încerca toleranța sugarului.
Ouăle au dezavantajul de a provoca adeseori stări alergice, albușul mult
decît gălbenușul, oul crud mai mult decît cel supus acțiunii căldurii.
Dacă nu apar astfel de incidente, sugarul poate consuma, începînd cu vîrsta de 6-8 luni,
2-3 gălbenușuri pe săptămînă, fierte tari sau cleioase, sau în diverse preparate :
budinci, supe, piureuri.
Se recomandă ca la sugar, oul să fie încorporat în alimente, zarzavaturi sau făinoase,
sau să fie dat la mijlocul unei mese, să nu formeze o masă separată, fiind mai bine
suportat în aceste condiții.
Nu se recomandă a se da sugarului preparatului cu ou nefiert ( nesupus acțiunii căldurii )
cum sunt cremele maioneze și altele asemenea.



Carnea


Prin conținutul său bogat în proteine de calitate superioară, carnea este un aliment
necesar bunei dezvoltări a copilului.
Cel mai important atribut al cărnii este de a aduce într-un volum mic și cu
valoarea biologică mare substanțe necesare creșterii.
Prin vitaminele pe care le conține, în special cele din grupul complex B
și a unor substanțe speciale prezente mai ales în ficat, carnea are și rol antianemic.
Preparatele de carne au un important efect excintant asupra secrețiilor digestive,
măresc apetitul și formează gustul.
Datorită acestor calități, carnea poate fi indrodusă în alimentația sugarului începînd cu lunile
a-4-a sau a-5-a.
Sunt unii pedriatri care o recomandă mai devreme, în lunile a 3-a sau a-4-a, sub
forma sucurilor de carne sau de carne mixată.
La noi nu a intrat în practică obișnuită acest mod de alimentație, introducerea
precoce a cărnii mixate rămînînd o siruație de excepție la copii cu intoleranță la lapte.
Gradul de digestibilitate a cărnii și calitatea de a fi bine suportată de organism depind
de mai mulți factori.
În primul rînd, de specia de animal de la care provine.
Sunt mai digestibile cărnurile de vită, vițel, păsări (pui, găină ), pește alb, ficat de vițel,
de vită și de vită și de pasăre, aceste fiind singurele folosite în alimentația sugarului.
Nu sunt permise cărnuri de miel, vînat, porc.
Sunt mai digerabile cărnurile provenite de la animalul tînăr, față de cele de animal bătrîn,
cărnurile slabe față de cele cu un conținut mare de grăsimi.
Modul de prelucrare are o mare importanță asupra digestibilității.
În alimentația sugarului se folosește numai carnea proaspătă, prelucrată prin firbere și mărunțire.
Carnea se fierbe în apă sau înăbușit, apoi se fărîmițează prin diverse sisteme, se dă prin
mașina de tocat carne, se toacă cu cuțitul, se trece prin sită sau se amestecă cu mixterul.


Budincile



Pentru sugari, budincile sunt un fel de mîncare foarte consistent și plăcut.
Se pot prepara din făinoase, zarzavaturi și fructe, întotdeauna cu adaos de lapte și ou.
Coacerea se va face în baie de apă ( vasul în care este pusă budinca se așează într-un
alt vas cu apă, care fierbe ).
Se poate fierbe pe plită sau la cuptor.
În acest fel, grăsimea care tapetează vasul nu se arde și nu se transformă în
acroleină, substanță iritantă pentru intestin.
Vasele de Jena cu capac sunt foarte potrivite pentru această operație.
Sunt rezistente la foc și budincile se pot servi în vasul în care au fost pregătite.
Pentru cantitatea mică pregătită pentru sugar, budinca poate fi coaptă într-o ceașcă
groasă de porțelan, pusă la fiert în baie de apă într-o cratiță, pe plită sau la cuptor.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.