Poezia Veghe de Lucian Blaga





VEGHE


De greul prea lungului joc
acum și pleoapa mi-e grea.
Mana neagră a visului
să mă slujească ar vrea.



Albă frumusețe tu, fără apunere,
pustietoare minune tu,
gîndul - la tine-noptatul -
ce treaz mă ținu - !



pînă la ora ce nu se-nfiripă
cu nici o bătaie. Iată acum
se sting jucăușe ardorile,
cade din lume un drum.



Eu singurul, cît de tîrziul !
Slugă și domn
al vegherilor - plec după tine
în largul meu somn.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.