Poezia Reminiscențe de Marin Sorescu





REMINISCENȚE




Ne uităm la nori
Și spunem că seamănă cu-o turmă de oi.
Tresărim speriați cînd vedem lupul
În cartea de zoologie.



Alteori ne apucă un dor de munte
Atît de puternic, încît
Vedem cum începe să crească iarbă grasă
Pe birouri.



Sînt gînduri care continuă să ne sosească
Pe vechea noastră adresă,
Pentru că fiecare dintre noi sîntem
Ciobanul care și-a pierdut oile
În subconștient.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți de comentat ceva, așteptăm comentariile dumneavoastră.